Vor intelege in ceasul al 12-lea?

In toiul unor demonstratii de strada care sanctioneaza coruptia si incompetenta ajunse la apogeu, primul ministru Emil Boc isi numeste propriul consilier, pe Adrian-Victor Vevera, la conducerea gigantului energetic Transelectrica.

Dupa cum bine puncteaza ZF, Boc a incalcat de doua ori legea prin aceasta numire, pentru ca o evaluare a candidatilor din partea unui expert independent era obligatorie, iar in consiliul de administratie al unei companii publice pot exista cel mult doi functionari publici, iar Vevera este al treilea.

Dincolo de amanuntul (tragicomic) ca legea respectiva este o ordonanta de urgenta data chiar de guvernul Boc anul trecut, ramane greseala grava a primului ministru, si anume incalcarea – a cata oara – a legii bunului simt. Greselile tehnice se iarta mai usor, aroganta insa e de neiertat.

Consilierul sau este o persoana cvasi-necunoscuta, iar numirea lui ca sef la una din cele mai mari firme de stat, cu venituri de peste 600 de milioane de euro anul trecut, s-a facut fara nici cea mai mica urma de consultare publica.  

Doar patru zile mai tarziu, Vevera a renuntat la functie. Mesajul transmis de guvern este, insa, din nou, “conducem tara ca pe mosia proprie”. Oricate campanii de imagine ai face – si am observat ca brusc Ministerul Educatiei a simtit nevoia sa explice parintilor a “n-a” schimbare a legii invatamantului printr-o campanie de informare – astfel de actiuni sunt devastatoare pentru viitorul politic al partidului de guvernamant. Nu fac decat sa clarifice o data in plus prapastia enorma care exista intre politicieni si societate si sa consfinteasca, imi permit sa risc un pronostic, sfarsitul politic al partidului de la putere.

Problema principala, daca privim dincolo de toamna lui 2012, este cu cine ii inlocuim. Opozitia nu da motive de speranta, nu este considerata cu nimic mai buna, si asta se vede cel mai bine din determinarea cu care protestatarii din Piata Universitatii resping orice implicare a opozitiei in miscarile de strada.

Adevarul este ca schimbarea poate veni pe doua cai, iar una din ele – violenta – nu este de dorit. A doua cale este ca politicienii sa isi deschida pentru prima data dupa 1989 urechile si inima la dorintele oamenilor din strada si sa inteleaga – tot in premiera dupa Revolutie – imensa raspundere pe care o presupune o functie in aparatul public.

Mesajul Casei Regale a punctat foarte bine ce anume ar trebui sa se intample ca sa putem sa o luam pe un drum bun din aceasta fundatura. “Astazi avem nevoie ca politica sa respecte locul cuvenit pe care i-l confera democratia si sa nu ia locul competentei, în spatiul public si institutional", se arata in comunicatul transmis de Familia Regala. Cine are urechi de auzit, sa auda.