CARIERE

Workaholic cu acte. Cum au devenit corporatiile singurul teren stabil din viata ta

27 mai 2013, ora 00:07, autor(i): Andra Troasca   | 4 comentarii publicate
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
Workaholism.jpg
Esti fericit o vreme cu viata ta profesionala. Pana la momentul bilantului, cand constati ca parti importante din viata ta personala sunt pe cale de disparitie - prieteni, familie, hobby-uri. Te recunosti in acest profil? Zona de confort a workaholicului are toti "magnetii" necesari pentru a crea o dependenta periculoasa, cu riscuri legate de sanatate. Corporatiile sunt un mediu propice, dar nu sunt si sursa reala a problemei.

Varsta nu este un criteriu pentru workaholici. Mai degraba pozitia ocupata in ierarhia organizatiei este determinanta pentru a se incadra in tipare. Daca mai exista loc de promovare, daca este deja intr-o functie de conducere pe care vrea cu tot dinadinsul sa o pastreze - sunt doar cateva din cazurile in care omul timpului nostru are motive sa devina workalholic.

DailyBusiness.ro a incercat sa explice fenomenul cu ajutorul specialistilor, avand in vedere ca s-a extins destul de mult in ultimul timp, mai ales pe fondul crizei.

Motivele reale

Explicatia pentru extinderea acestui "sindrom" nu tine de motivatia salariului mare, dar tine, mai ales in ultimul timp, de teama de concediere.

“De cele mai multe ori individul tinde sa acorde mai mult timp acelor aspecte pe care le considera mai usor de gestionat. Aceasta tendinta, combinata cu cresterea cererilor si cu teama de concediere contribuie la cresterea acestui fenomen”, spune Cristian Onetiu, life coach, antreprenor si realizatorul emisiunii “Antrenorul” de la Kanal D.



Paradoxul este ca individul are cel mai mare grad de specializare la serviciu, nu in familie, nu in mediul social sau al pasiunilor si autocunoasterii. De aceea, zona lui de confort devine tot mai frecvent locul de munca.

Pe acest fond “prind” restul presiunilor exterioare si al fricilor interioare proiectate in diferite scenarii: concediere, excludere, izolare, etc, explica Cristian Onetiu.

Muncind pana la epuizare, angajatul ajunge sfarsit acasa si nu mai are timpul si rezistenta de a se mai gandi la problemele personaleMihaelaFeodorf, Yourway Counseling

Mihaela Feodorof, proprietara Yourway Counseling, spune ca a intalnit multe persoane afectate de acest sindrom si recunoaste totodata ca l-a trait pe pielea ei.

“Primul dintre argumente si cel mai putin nociv, este modelul sefului care la randul sau primeste si accepta in cascada stereotipul superiorului ierarhic. Toata aceasta degringolada este cauzata de o gestiune nefericita a resurselor umane (ineficiente sau neproductive), a timpului, a lipsei delegarii sau, altfel spus, controlul excesiv”, spune Feodorof.

Un alt motiv care ar trebui sa ingrijoreze responsabilul de resurse umane din companie este dezechilibrul vietii angajatului. De cele mai multe ori munca este un refugiu, un teren, singurul pe care acesta mai este stabil si pe care se valideaza in exces (in compensarea unui esec, dezamagire sau pierdere). Muncind pana la epuizare, acceptand sarcini care il depasesc din punct de vedere al timpului alocat, angajatul ajunge sfarsit acasa si nu mai are timpul si rezistenta de a se mai gandi la ele.

Profil de angajat

Pe langa cufundarea totala in problemele de la munca, workoholismul inseamna mai ales o instrainare de realitate. Workoholicul se gandeste la problemele de la munca si cand sta cu prietenii, si atunci cand este acasa cu familia, si atunci cand incearca sa se relaxeze.

„Pentru workoholici masa de pranz este o buna oportunitate de a citi si raspunde emailurilor personale, nu o oportunitate de nutritie, bucurie si relaxare”, puncteaza Onetiu.

“Workoholismul este in opinia mea un “contract semnat” ce porneste de la cel ce il traieste, peste care se suprapun alte cauze, si nu rezultatul continuei presiuni sociale sau organizationale. Aceasta este si explicatia faptului ca persoanele care au pasiuni, relatii armonioase si preocupari de autocunoastere si autodezvoltare nu ajung in acest scenariu de viata”, precizeaza Cristian Onetiu.

Astfel, intelegand profilul celor care nu ajung sa experimenteze workoholismul, putem defini usor profilul celor care il traiesc din plin. In plus, la nivel vizual putem identifica si efectele: Sunt similare celor ale dependentilor de droguri si alcoolicilor: cearcane, pete, iritatii, alergii, riduri asociate cu iritabilitate, insingurare, slabirea acuitatii olfactive si vizuale.

Pericolele

La ce se expun angajatii afectati de acest sindrom? In primul rand, potrivit Mihaelei Feodorof de la Yorway, la erorile pe care le pot face cand sunt coplesiti de problematica de la job.

Lipsa detasarii ii poate conduce la o limita care le pune in pericol capacitatea de a discerne, a analiza si a lua cele mai adecvate decizii. “Workaholicii ajung in acest stadiu si sub imperiul lipsei de timp, asadar o decizie gresita este mult mai la indemana decat niciuna”, subliniaza Mihaela Feodorof.

Acest tip de angajat nu face decat sa construiasca castele de nisip care se vor darama la primul val mai puternicFlorina Onetiu, Academia Femeilor

Cateva din pericolele la care se expun angajatii care trec prin acest proces sunt: depresia, instrainarea si mai ales intarirea convingerilor prin care lumea este un loc ostil, rau si nedrept, convingeri care au stat la baza inceperii procesului de instrainare ce a creat mediul propice workoholismului. Se inchide astfel un cerc vicios.

Angajatul risca sa clacheze la un moment dat atat fizic, cat si psihic din cauza stresului marit la care se expune. “Asa ca acest tip de angajat nu face decat sa consturiasca castele de nisip care se vor darama la primul val mai puternic”, considera Florina Onetiu, life coach si fondatoarea Academia Femeilor.

In ceea ce priveste angajatorul, aici lucrurile se complica si mai mult. Pericolele cresc odata cu functia si nevoia de acuratete ceruta postului. “Imaginati-va un director financiar care sufera de astfel de tulburare! Care este nivelul de ancorare in realitate a deciziilor si actiunilor sale? Dar in cazul unui director general, al unui director de vanzari sau al unui director de productie?”, se intreaba Cristian Onetiu.

Diminuarea atentiei, dezumanizarea, orientarea pe probleme si lipsa de respect si rabdare fata de subalterni nu risca sa afecteze doar persoana in cauza, ci si echipa din subordine si in final intreaga organizatie, potrivit specialistului in life coaching.

Angajatorul, chiar daca se bucura pe termen scurt ca are pe cineva care isi indeplineste si depaseste atributiile, poate vedea cum, pe termen lung, productivitatea angajatului workaholic scade.

Tot in categoria pericole se incadreza cea mai grava forma pe care o poate lua acest fenomen: starea de “burn out” - o extenuare acuta, care depastese workoholismul cronic. Acesta stare este una ce duce la depresie profunda si tentative de suicid.

Femeile cad in capcana mai usor

Potrivit Florinei Onetiu, fondatorul Academia Femeilor, exista tot mai multe femei, mai ales cele care lucreaza pentru companiile mari, care au o lipsa clara de echilibru in viata lor, din cauza dependentei de munca.

Unul dintre cele mai importante motive pentru care femeile creeaza aceasta dependenta de munca este ca isi doresc independenta financiara atat de mult ravnita de atatia ani.

Un alt motiv pentru care femeile se zbat foarte mult este dorinta lor de a-si depasi statutul de femei fara niciun rol social si de a intra in egalitate cu lumea barbatilor, muncind mult pentru a avea macar aceeasi pozitie sociala.

Criza are rolul ei

Fenomenul a evoluat o data cu criza economica, in sensul ca teama de a pierde locul de munca te impinge inconstient sa te suprasoliciti. Si astfel ajungi, pe nesimtite, un workaholic “cu acte in regula”.

“Presiunea sociala si organizationala a crescut in criza. Daca fondul de instrainare al individului nu s-a rezolvat e normal ca fenomenul sa ia amploare. Strategii in dezvoltarea personala au avertizat acest lucru inca de la inceputul crizei. Astazi asistam la o implinire a unei profetii neintelese si automat, neaplicata”, subliniaza Cristian Onetiu. 

Dorinta de reusita a salariatului care viseaza la o cariera incununata de succes se impleteste foarte bine cu nevoile angajatorului, spune Mihaela Feodorof. Orice companie isi doreste angajati motivati altfel decat financiar care sa primeasca cu bratele deschise sarcini suplimentare.

„In acest context, criza nu a facut decat sa ridice mingea la fileu celor care aveau deja aceste obiceiuri nesanatoase, cum ar fi acela de a incarca excesiv salariatii crezand ca astfel eficientizeaza forta de munca. Dar promovarile si majorarile de salariu intarzie sa apara, iar frustrarea angajatului devine o reala problema pentru organizatie”, subliniaza Feodorov.


Ce „pazeste” HR-ul?


A da rezultate din ce in ce mai bune ca angajat inseamna a avea o stare de sanatate, de echilibru si motivatie interioara tot mai buna, nu a opera intr-o presiune din ce in ce mai mare. In aceasta problema ar trebui sa intervina si departamentul de HR din cadrul companiilor. Care este rolul sau in "citirea" angajatilor?

Un departament de HR adaptat anilor in care traim a depasit demult mentalitatea de salarizare, evaluare, completare si eliberare de documenteCristian Onetiu, life coach

“Un departament de HR adaptat anilor in care traim a depasit demult mentalitatea de salarizare, evaluare, completare si eliberare de documente, elaborare de planuri de training nespecifiice si preluarea sau rezolvarea conflictelor interne. Un departament de HR actual intelege dificultatiile actuale pe care le parcurg angajatii din ziua de azi si actioneaza proactiv – preventiv”, afirma Onetiu, care spera ca, treptat, toate companiile vor avea strategii sinergice de introducere a unui stil de viata sanatos, echilibrat si productiv, nu doar productiv.

„Un CEO ma intreba acum cateva luni: Cristi, dar ce se intampla daca eu investesc in oameni si ei pleaca dupa o perioada? I-am raspuns: Gandeste-te ce se va intampla daca nu faci asta si raman!”, mentioneaza specialistul in coaching.

De la performanta impusa la cea organica

Oamenii sunt bineinteles singurii responsabili de actiunile lor, insa companiile care pot si vor sa isi ajute angajatii sa isi imbunatateasca viata si performanta vor fi cele care vor construi organizatii vii in care oamenii vor da performanta organica, care de multe ori depaste performanta impusa, crede Cristian Onetiu.

„Daca workoholicul fuge de viata si se pierde in munca fara insa sa ofere un plus de valoare semnificativ, probabil personajul antidot ar fi “viatoholicul” care tine cu tot dinadinsul ca organizatia sa creeze un mediu favorabil vietii, in care oamenii sa scoata din ei ce au mai bun, pentru folosul lor si al intregii organizatii si comunitati pe care o deserveste. Noua generatie de lideri au inceput deja sa faca asta”, mai spune Onetiu.

Citeste si Downshifting: Cheltuieli putine si o viata linistita vs. functii inalte si stres. Ce alegi? 
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
ex: ipopescu@yahoo.com
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Adrian Popescu a spus:
27/05/2013 12:17
Bune la ceva si ,, corporatiile ,, astea care au venit in Romania sa nenoroceasca oameni speculindu-le dorinte nesabuite ......
 
Edward a spus:
28/05/2013 08:31
Domnule Popescu, cred ca nu se refera doar la Romania. si nu speculeaza dorinte, ci speculeaza slabiciuni. ;)
 
Adrian Popescu a spus:
28/05/2013 10:21
Domnule Edward , eu ma refeream la dorintele romanilor de parvernire ( toti vor sa creasca profesional , cariere alea , alea ,....) dar si la dorintele romanilor de a se umple de bani din salarii dintr-astea imense pe care le platesc corporatiile straine . La romani le pute sa lucreze in companii romanesti . Se duc dobitoceste la cele straine de parca le-a luat Dumnezu mintile . Nimic din ceea ce e romanesc nu le mai e bun la romani . Tot ce e strain baga in ei de la idei pina la mincare . Care ii pute in Romania sa plece mai frate ca nu il tine nimeni aici si sa ne lase in pace .
 
Edward a spus:
28/05/2013 14:16
Domnule Popescu, cresterea profesionala nu inseamna parvenire, faceti confuzii care va duc spre concluzii gresite.
sa nu uitam ca discutam despre oameni care au o problema cu prea multa munca, nu despre putorile din sistem (a.k.a. angajati la stat, deh).
romanul nu stie sa refuze, sa spuna nu. inca nu s-a trezit si vor mai trece vreo 2 generatii pina sa o faca.
 
Materialele zilei din CARIERE
20 aprilie 2017, ora 08:31 in Cariere | 136 vizualizari | 0 comentarii
6 din 10 angajati romani lucreaza peste program
Steliana Rizeanu
Clinica Aquamarin in colaborare cu Centrul de formare Eurostudy va invita la un curs de formator autorizat acreditat CNFPA; participantii la curs...
Steliana Rizeanu
Clinica Aquamarin in colaborare cu Centrul de formare Eurostudy va invita la un curs de formator autorizat acreditat CNFPA; participantii la curs...
Steliana Rizeanu
Clinica Aquamarin in colaborare cu Centrul de formare Eurostudy va invita la un curs de formator autorizat acreditat CNFPA; participantii la curs...
Ultima ora
Marti, 25 Aprilie 2017, 15:30
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter