Conflictele din Orientul Mijlociu si Africa de Nord
Revoltele din lumea araba au izbucnit inca de la finele lui 2010, prima data in Tunisia si Egipt. Ulterior a inceput un razboi civil in Libia, urmat de conflicte in Bahrain, Siria si Yemen. Proteste semnificative s-au derulat si in Algeria, Irak, Iordania, Maroc si Oman. Conflicte minore au avut loc si in Kuweit, Liban, Mauritania, Arabia Saudita si Sudan.
Efectele revoltelor au fost devastatoare in special pentru turismul din Egipt, una dintre destinatiile cheie de vacanta pentru Occident. Oficialii acestui stat au spus, anterior, ca numarul turistilor straini a scazut cu 20%. Si companiile care vand Egipt in Romania au suferit, scaderea fiind de peste 40%.
La nivel de costuri de interventie, cel mai scump conflict a fost cel din Libia, unde au intervenit fortele coalitiei militare internationale NATO. Costurile acestei interventii se ridicau in martie 800 milioane de dolari. Pana si Guvernul Romaniei a alocat 4,5 milioane euro pentru implicarea in operatiunile NATO din Libia.
Cutremurul din Japonia
Cutremurul de 9 grade inregistrat pe 11 martie in Japonia a provocat pagube estimate la 300 miliarde de dolari, iar printre companiile ale caror business a fost afectat s-au regasit Sony, Nikon, Fujitsu, Panasonic, Canon, Toyota, Honda, Nissan, Volvo si Nestle.
Potrivit Bancii Mondiale, reconstructia Japoniei ar putea costa intre 122 si 235 miliarde de dolari, sume care reprezinta intre 2,5% si 4% din produsul intern brut (PIB) al tarii.
In urma dezastrului, economia Japoniei a scazut cu 0,9% in primul trimestru al anului comparativ cu ultimele trei luni din 2010. Impactul triplu cauzat de dezastrele naturale si scurgerile de radiatii de la centrala nucleara de la Fukushima, sever afectata de tsunami, a influentat sever cheltuielile din sectorul privat si a rupt lanturile comerciale.
Arestarea sefului FMI
Dominique Strauss-Kahn, directorul general al Fondului Monetar International, a fost retinut la jumatatea lunii mai pe aeroportul JFK din New York, fiind acuzat de agresiune sexuala.
Arestarea lui Strauss Kahn a venit intr-un context nefavorabil, intarziind planurile Uniunii Europene si FMI de sprijin financiar pentru Grecia. De altfel, pe fondul acestui scandal, Strauss Kahn si-a dat demisia, in locul sau fiind numita Christine Lagarde.
Ulterior, in august, acuzatiile impotriva lui DSK au fost retrase, procurorii ajungand sa aiba indoieli in privinta declaratiilor cameristei care sustinea ca a fost agresata de fostul sef al FMI.
Protestele globale
Miscarile de strada au fost o constanta la nivel global. Anul a fost plin de proteste si manifestatii impotriva sistemelor de gurvernare, a masurile austere sau ale unor institutii considerate responsabile pentru problemele economice globale.
Nemultumirea oamenilor impotriva felului in care lumea este condusa nu a fost materializata doar in razmerite izolate. A luat nastere o miscare organizata care se vrea globala, Occupy Wall Street.
Oamenii au iesit in strada pentru a-si manifesta nemultumirea impotriva castigarii alegerilor de catre partidului lui Putin in Rusia, impotriva sistemului de guvernare din Egipt, dupa caderea fostului regim sau pur si simplu impotriva bancilor.
Situatia a determinat revista Time sa desemneze "Protestatarul" drepy persoana anului 2011.
Retrogradarea rating-ului SUA si prabusirea burselor
Agentia Standard&Poor’s a retrogradat rating-ul SUA de la AAA la AA+, pentru prima data in istorie. S&P si-a justificat decizia prin "distanta dintre partidele politice din SUA", care a redus increderea in capacitatea guvernului de administra finantele publice.
Anterior acestei decizii, precum si ulterior, pietele de capital au reactionat dur la temerile privind situatia datoriilor suverane din SUA si Europa.
Partidul Democrat si Partidul Republican au elaborat un plan, sustinut si de Casa Alba, privind cresterea plafonului de indatorare si reducerea deficitului bugetar, pentru evitarea intrarii SUA in incetare de plati. Acordul permite majorarea plafonului de indatorare, de la 14.300 de miliarde de dolari, cu 2.100-2.400 de miliarde de dolari, in trei trepte succesive.
Noul plafon este considerat suficient de ridicat pentru a acoperi necesarul de imprumuturi al statului pana in 2013. Totodata, programul prevede reduceri de cheltuieli de circa 2.400 de miliarde de dolari pe o perioada de zece ani.
Agravarea crizei datoriilor din zona euro
Randamentele obligatiunilor spaniole si italiene au crescut la maximul ultimilor 3 ani la finele lui iulie, reflectand indoielile investitorilor ca liderii din zona euro au rezolvat criza datoriilor.
Criza datoriilor s-a agravat considerabil, iar liderii UE s-au straduit sa gaseasca o iesire din impas intreg anul. Summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, de la inceputul lunii decembrie, s-a incheiat cu cateva decizii. 23 din cele 27 de tari membre UE au hotarat sa isi coordoneze politicile fiscale, printr-un acord interguvernamental la nivel european, menit sa evite derapajul deficitelor si datoriilor.
Specialistii spun insa ca doar la prima vedere, aceasta pare o hotarare bine gandita, cu o larga sustinere. Privita mai atent, initiativa se dovedeste a fi una improvizata, decisa "pe genunchi", in timpul negocierilor.
Dovada ca, de la modificarea tratatului european, sustinuta cu tarie de Franta si Germania, s-a ajuns la un simplu acord interguvernamental care urma a fi negociat in urmatoarele luni. Nu s-a semnat insa nimic concret in acest sens.
A revenit austeritatea
Parlamentul grec a votat la finele lui iunie in favoarea pachetului de masuri drastice de austeritate al Guvernului, menit sa salveze tara de la intrarea in incapacitate de plata (default).
In septembrie, Grecia a promis ca va prezenta noi masuri dure de austeritate, vizand in principal sectorul public, pentru a convinge reprezentantii UE si FMI sa revina la Atena pentru a relua discutiile care urmau sa conduca la deblocarea urmatoarei transe din ajutorul extern.
Astfel, Atena a promis noi taieri in sectorul public, un purtator de cuvant al guvernului declarand la un post de radio ca "bugetul de stat a incetat in ultimii doi ani sa plateasca salariile a circa 200.000 de functionari publici, si vom continua".
Si Italia s-a confruntat cu mari probleme in acest an, iar in septembrie guvernul s-a angajat la unele masuri de austeritate care sa calmeze pietele.
Guvernul italian s-a angajat sa majoreze TVA si sa propuna introducerea in Constitutie a unui amendament care sa prevada obligativitatea unui buget echilibrat, in timp ce sute de mii de oameni au protestat fata de planul initial de austeritate.
Atacurile cibernetice
Anul 2011 pare sa fi fost anul atacurilor cibernetice, companii, institutii si state din intreaga lume cazand victima hackerilor. In aprilie, reteaua PlayStation a Sony a cazut victima unui asemenea atac, iar numele, adresa, data nasterii sau adresa de e-mail ale celor 77 de milioane de utilizatori au fost furate. Potrivit unui institut de specialitate, un atac cibernetic inseamna costuri de 318 dolari pentru fiecare persoana ale carei date sunt furate.
Astfel, atacul cibernetic ar fi putut costa Sony pana la 24 miliarde de dolari. Tot in aprilie, milioane de clienti ai unor companii mari au fost avertizati cu privire la furtul adreselor de email din baza de date a companiei de marketing online Epsilon. Banci si companii de carduri de credit precum Citigroup, JP Morgan Chase, Barclays Bank si US Bancorp, grupul hotelier Marriott, farmacia Walgreen, dar si o subsidiara Amazon, foloseau serviciile companiei Epsilon pentru a trimite emailuri clientilor.
Totusi, cel mai mare atac de acest gen a fost descoperit abia la inceputul lunii august. Atunci, expertii in securitate de la McAfee au descoperit cea mai mare serie de atacuri cibernetice din istorie, care a presupus infiltrari in retelele a 72 de institutii, inclusiv Organizatia Natiunilor Unite, guverne si companii din intreaga lume. Cei care au descoperit atacul au declarat ca probabil, in spatele acestuia, s-a aflat "un actor statal", iar cele mai multe suspiciuni s-au indreptat asupra Chinei.
Moartea lui Steve Jobs
Steve Jobs, co-fondator si presedinte al consiliului de administratie al Apple, a murit pe 6 octombrie, la varsta de 56 ani. Acesta suferea de mai multi ani de cancer pancreatic.
“Apple a pierdut un vizionar si un creator de geniu, iar lumea a pierdut o fiinta incredibila”, a reactionat noul manager Tim Cook, intr-un mesaj adresat angajatilor grupului, dat publicitatii.
Nascut la 24 februarie 1955, Steve Jobs, pe numele sau real Steven Paul, a descoperit in 2003 ca are o tumoare neuroendocrina, o forma rara, dar operabila, de cancer pancreatic. Timp de noua luni, Jobs a amanat interventia chirurgicala, starnind o serie de nemultumiri in cadrul consiliului de administratie Apple.
In 2004, el a suferit o interventie chirurgicala de succes, care a eliminat tumoarea pancreatica, iar in anii urmatori, a inceput sa dezvaluie detalii despre starea lui de sanatate.
Compania Apple a anuntat la sfarsitul lunii august demisia presedintelui si fondatorului sau, fara a da mai multe detalii, precizand insa ca aceasta demisie are efect imediat si ca acesta va fi inlocuit de Tim Cook, care ocupa functia de director operational al companiei.
Steve Jobs a fondat compania Apple intr-un garaj, in 1976, impreuna cu Steve Wozniak. El a demisionat in 1985, in urma unei lupte interne pentru putere, dar a revenit la conducere in 1997.
Jobs a orchestrat de atunci lansarea unor produse vedeta, precum calculatorul iMac, tableta iPad sau telefonul multifunctional iPhone, a carui ultima versiune a fost prezentata anul acesta.
Goldman Sachs conduce lumea, declaratia unui "anonim" care a facut valva
Alessio Rastani (foto), un asa numit trader independent care a aparut intr-un interviu la postul de televiziune BBC, a socat lumea prin declaratiile sale si a starnit mai multe controverse pe Internet. Este el un trader adevarat?
Declaratiile lui Rastani (34 ani), printre care aceea ca va veni o noua recesiune, sau ca Goldman Sachs conduce lumea, nu guvernele, i-a pus pe multi sa se intrebe daca el este cu adevarat un trader.
Interceptarile telefonice din trustul media al lui Rupert Murdoch
Pierderea unui deal de 8 miliarde de lire sterline si venituri din publicitate de 35 milioane de lire pe an, pierderea suprematiei pe piata tabloidelor britanice si fluctuatii majore ale actiunilor grupului - sunt principalele consecinte cu care s-a confruntat trustul News Corp, controlat de mogulul media Rupert Murdoch, dupa scandalul interceptarilor ilegale de telefoane care a dus la inchiderea publicatiei britanice News Of The World.
Desi lucrurile pareau a merge din ce ince mai rau pentru NewsCorp, grupul pare sa fi "supravietuit" scandalului.
Actiunile News Corporation au inregistrat un declin dupa izbucnirea scandalului, dar ulterior au urcat cu 5,5% pe bursa din New York si cu 5,1% pe bursa din Sidney. Cresterea a venit dupa ce Murdoch a fost audiat, impreuna cu fiul sau, in Parlamentul Britanic, in legatura cu scandalul interceptarilor ilegale de la NOTW.
