- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Cele mai negre vesti par sa se confirme: Economia mondiala va fi lovita de un nou val al crizei. Ce urmeaza pentru Romania?

03 Jun, 00:01 • razvan.codorean
Economia mondiala a intrat intr-o noua faza a crizei, care se anunta a fi mult mai dura decat cea din anii trecuti, releva ultimele statistici date publicitatii de organismele internationale. Expertii avertizeaza ca valul de austeritate va duce la explozia somajului, noi probleme in sectorul bancar si la adancirea recesiunii mondiale.
Cele mai negre vesti par sa se confirme: Economia mondiala va fi lovita de un nou val al crizei. Ce urmeaza pentru Romania?

Organizatia Mondiala a Muncii a avertizat, miercuri, ca masurile de austeritate anuntate de marile puteri ar putea declansa o noua recesiune globala. In esenta, expertii organizatiei estimeaza ca masurile de reducere a cheltuielilor publice se vor traduce printr-o scadere a consumului, fapt ce va afecta mediul privat, care va trece din nou la disponibilizari, la taieri de salarii, nivelul de trai va scadea, iar tarile se vor adanci in recesiune.
[quote=Juan Somavia, director general al Organizatiei Mondiale a Muncii]O asemenea reactie (reducerea cheltuielilor publice – n.r.) a contribuit la declansarea Marii Depresiuni din anii ’30[/quote]
Declaratiile lui Somavia vin dupa ce, recent, si Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie, avertiza ca Europa se va indrepta spre un dezastru daca insista pe masurile de austeritate.

”Stim, dupa Marea Depresiune din anii ’30, ca asa ceva nu trebuie facut. Europa are nevoie de solidaritate, de empatie, si nu de austeritate, care duce la cresterea somajului si la accentuarea depresiunii”, spunea economistul, intr-un interviu pentru Le Monde in care lauda planul de salvare de 750 de miliarde de euro pus la punct de tarile din zona euro si FMI.

Estimarile Organizatiei Mondiale a Muncii vin dupa ce, cu numai o zi inainte, Banca Centrala Europeana, avertiza la randul sau ca bancile din zona euro s-ar putea confrunta in urmatoarele 18 luni cu un al doilea val de pierderi, de pana la 195 de miliarde de euro.

De ce? Pentru ca bancile n-au scapat inca de creditele neperformante, de activele super-umflate, vezi cazul Romaniei, unde bancile acordau cu ochii inchisi credite de 100.000 de euro pentru achizitia de apartamente vechi.

”Scaderea totala a valorii activelor din cauza imprumuturilor toxice din acest an si 2011 poate fi mai accentuata daca problema datoriilor si masurile de austeritate incetinesc cresterea economica”, au avertizat expertii BCE.

Potrivit expertilor, daca bancile vor trece printr-un nou val de criza, asta va insemna un adevarat dezastru financiar.

”Daca pana acum, statele le-au salvat de la faliment, acum nu va mai fi nimeni sa le ajute. Poate doar investitorii speculativi, fondurile de investitii care abia asteapta sa cumpere la preturi speculative”, afirma analistul economic Cristian Dinulescu. Iar daca bancile se vor prabusi, intreaga economie mondiala va avea de suferit, efectele fiind cele deja cunoscute – falimente, insolvente, disponibilizari, taieri de salarii, toate la un nivel insa mult mai puternic decat pana in prezent.

”Familiile muncitoare suporta deja o mare parte din costurile crizei, iar aceasta povara ar putea creste daca reducerea deficitelor si datoriilor de stat devine mai importanta decat stimularea cresterii economice. Experientele istorice ale crizelor din America Latina, din anii ’80, si din Asia, din anii ’90, arata cum o astfel de abordare ar putea afecta stabilitatea sociala”, a declarat Juan Somavia, directorul general al Organizatiei Mondiale a Muncii.

Romania, cu pieptul gol in fata crizei

Declaratiile din ultimele zile par sa confirme cele mai negre estimari. Faptul ca forma crizei nu este nicidecum sub forma de ”V”, mai degraba de ”W”.

La sfarsitul anului trecut, vestile din economia mondiala pareau a fi incurajatoare. Majoritatea marilor puteri anunta iesirea din recesiune. La Bucuresti, presedintele Basescu si premierul Boc prognozau, extrem de optimisti, iesirea din recesiune incepand din al doilea trimestru din 2010. Mai aveam de asteptat doar cateva luni, pentru ca ni se spunea ca exista un ”delay” intre iesirea din criza a Occidentului si imbunatatirea situatiei Romaniei.

”Perceptia generala a fost ca FMI si UE ne vor ajuta la nesfarsit si neconditionat sa trecem cu bine de criza, deci Romania nu va fi afectata puternic de recesiune si imediat ce locomotivele UE (Germania, Franta, Italia) vor trece pe crestere, la fel se va intampla si cu economia tarii noastre”, afirma analistul Dragos Cabat. ”Un optimism total lipsit de orice baza reala”, spune acesta.

Daca primul val al crizei l-au ratat, afirmand cu nonsalanta ca nu ne va afecta, autoritatile de la Bucuresti par acum mult mai constiente de efectele celui de-al doilea val.

Presedintele Traian Basescu le spunea, recent, parlamentarilor puterii, intr-o intalnire privata, ca ”se pare ca va veni un al doilea val de criza. Spun se pare fiindca nu am elemente sa spun ca da. (..)Este un semnal foarte clar ca in Europa criza este departe de a fi gata”. Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, insista, marti, in Parlament, la dezbaterea motiunii depuse de liberali, ca ”nu mai e loc de minciuni”, afirmand ca ”lucrurile nu vor evolua bine, nici in lume, nici in Europa, si cu atat mai putin in Romania”.

„Lumea nu merge bine, Europa merge prost si Romania s-ar putea sa nu mearga bine. Dar trebuie sa ne luam masurile de precautie si, cand discutam masurile de precautie, trebuie sa fim realisti”, a declarat ministrul Finantelor.

S-au trezit, in cele din urma la realitate? Sunt capabili guvernantii sa ia masurile necesare pentru a evita asa-numita ”criza 2.0”? Reducerea salariilor si pensiilor va fi de ajuns? Oamenii de afaceri si analistii se tem ca nu. Spre deosebire de alte tari, printre care si Polonia si Bulgaria, la noi statul nu a facut nimic pentru a sustine economia reala.

[quote=Bogdan Baltazar, consultant economic]In absenta masurilor anti-criza, Romania e ca un condamnat cu pieptul gol care isi asteapta glontul[/quote]
”Ati vazut dumneavoastra vreo masura care sa stimuleze munca? Care sa stimuleze productia, consumul? N-am auzit decat discutii despre cum poate statul sa stranga mai multi bani”, declara, recent, pentru DailyBusiness.ro, omul de afaceri Adrian Porumboiu. ”Polonia s-a ocupat, in acesti 2 ani, de stimularea consumului si, iata, la ei, economia nu a scazut cu 20% in aceasta perioada, ca la noi”, afirma acesta.

”Atata timp cat nu producem nimic, la ce ne putem astepta? In loc sa se incurajeze munca, am transformat Romania intr-o tara de asistati social”, declara Porumboiu.

Dincolo de critici, important este sa aflam la ce ne putem astepta daca criza va lovi din nou.

Acest lucru se intampla deja”, spune consultantul economic Bogdan Baltazar. Dincolo de blocajul financiar care a crescut puternic, de scaderea incasarilor statului, de reducerea investitiilor in economie, cele mai mari temeri se indreapta spre mediul bancar. In prim plan se afla creditele neperformante, asa cum se teme si BCE.

”Au inceput deja executarile silite. Ce vedem acum este insa numai suprafata. Ma astept ca bancile sa scoata, cat de curand, creditele neperformante de sub pres, iar atunci vom vedea, cu adevarat, adevaratele dimensiuni ale recesiunii”, considera Gheorghe Piperea, vicepresedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa. In prim plan s-ar afla filialele bancilor grecesti despre care presedintele BERD, Thomas Mirow, afirma recent ca ar putea fi afectate de efectul crizei datoriilor grecesti, „in ciuda fundamentelor lor sanatoase”. Potrivit lui Piperea, ”carnagiul” inevitabil din sistemul bancar va trage in jos bruma de economie pe care o mai avem.

Ce-i de facut? Opiniile analistilor sunt diverse. Unii spun ca trebuie mers in continuare pe reducerea cheltuielilor bugetare, altii cred ca, dimpotriva, trebuie stimulat consumul. Exista experti care vin chiar cu solutii radicale, in genul eliminarii CAS-ului.

Ce fac autoritatile intre timp? Aparent, propun aceleasi masuri ca si anul trecut, precum programele ”Rabla”si ”Prima Casa”, si vor sa lupte cu evaziunea fiscala prin masuri despre care expertii spun ca incalca flagrant legislatia europeana si investesc masiv in afaceri de partid, in genul amenajarilor peisagiste, cunoscuta sub numele de Afacerea ”Panseluta”.