COMPANII

Cine sunt ''baietii destepti'': 10 dintre cele mai profitabile afaceri cu statul

12 mai 2010, ora 00:11, autor(i): Adrian Negrescu   | 1 comentariu publicat
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
moneytree2.jpg
Statul pierde anual zeci de miliarde de euro de pe urma unor afaceri paguboase din care au de castigat clientii politici. De la gazon si panselute, la obligatiuni de stat, drumuri si energie, statul se dovedeste a fi, in unele cazuri, cel mai prost investitor din economie. Solutia? Reorganizarea sistemului de licitatii publice si penalizarea bugetarilor implicati in afaceri paguboase.
Daca vrei sa faci bani cu statul, cauta-ti prieteni cu afaceri in acelasi domeniu. Impreuna, veti merge la licitatii si, pe ansamblu, cu totii veti avea de castigat. E o regula de aur pentru cei care traiesc de aproape 20 de ani pe spatele statului. De la afacerile de sute de milioane de dolari marca Neculaiciuc-CFR, la afacerile cu energie realizate de baietii destepti si pana la business-urile de ''sezon'' cu gazon si plante exotice, despre care presa a relatat pe larg, statul demonstreaza ca interesul privat primeaza de multe ori in fata celui public.

Statul, cel mai bun client al bancilor

Cea mai tare afacere cu statul din Romania o controleaza, fara indoiala, bancile comerciale. Analistii economici au declarat ca daca statul nu s-ar fi imprumutat masiv de la banci in aceasta perioada de recesiune, situatia institutiilor bancare ar fi fost cu totul alta. Bancile au cerut anul trecut ''instrumente de investitii' ca sa isi mentina banii in tara, iar statul, de voie, de nevoie s-a imprumutat. Poate daca n-ar fi facut-o asa usor, ar fi cautat alte solutii pentru a face rost de bani, de la imbunatatirea colectarii la diminuarea evaziunii fiscale.



Insa, Guvernul Boc a ales cea mai simpla solutie - imprumutul public, spre marea satisfactie a bancherilor. Executivul a imprumutat, astfel, anul trecut de la bancile locale 64,7 miliarde de lei (aprox. 15,4 mld.euro). La aceasta suma s-au adaugat, in acest an, cel putin pana in prezent, alti 19 miliarde de lei, adica aproximativ 4,5 miliarde de euro. In aceste conditii, desi activitate cu firmele si populatia a continuat sa scada, bancile au reusit sa realizeze un profit cumulat de 100 de milioane de euro, jumatate din castigul pe intregul an 2009.
Iar afacerile bancilor cu statul se anunta in continuare de succes, pentru ca Finantele au de gand sa imprumute in continuare, chiar si la dobanzi ceva mai mari. Numai in aceasta luna, Ministerul Finantelor Publice va emite in luna mai certificate de trezorerie cu discont si obligatiuni de tip benchmark in valoare totala de 4,5 mld. lei, in vederea refinantarii datoriei publice si finantarii deficitului bugetar.

Afacerile din energie

Este vorba de una dintre cele mai mediatizate afaceri din perioada post-comunista. Desi s-au scris mii de articole, s-au realizat anchete peste anchete, dezvaluiri si conexiuni politice, afacerea ''baietilor destepti'' a ramas una dintre cele mai de succes din economia romaneasca. Principiul de castig este cat se poate de simplu. Cumperi curent ieftin de la producatorii de stat, in genul Hidroelectrica, si apoi il vinzi la pret dublu sau triplu firmelor private sau chiar statului. Un exemplu: Hidroelectrica si Alro au semnat un contract prin care prima societate ii vinde celei de-a doua 3 milioane de megawati pe an pana in 2018 la pretul de 31 de euro/MWh, pret care este cu 30% mai mic fata de pretul de piata, de 44 de euro/MWh. Discountul este foarte mare, mai ales pentru un contract care se deruleaza pe o perioada atat de lunga. Hidroelectrica incaseaza, astfel, cel putin la preturile actuale, cu aproape 30 de milioane de euro mai putin anual comparativ cu pretul de piata.

Cum sa faci avere din gropi si borduri

Baronii asfaltului, regii soselelor, cine nu-i stie? Presa a relatat pe spatii ample modul in care au fost atribuite contractele de reabilitare a drumurilor. Printre abonatii la banul public sunt companii precum UMB Spedition sau Euroconstruct Trading 98. Cine nu a auzit de Casuneanu sau de Umbrarescu? Oameni care, indiferent de vremuri, au reusit afaceri de succes din banii publici.
Rezultatul investitiilor? Il simtim cu totii, in fiecare zi. Drumuri care se reasfalteaza in fiecare sezon, borduri care se schimba periodic, gropi si kilometri de autostrada care costa de cateva ori mai mult decat in alte tari din Europa. Asta pe hartie, ca de construit nu se prea construieste. Se spune ca din reabilitarea si modernizarea drumurilor se castiga mai mult decat din constructia de drumuri noi. Cititi si: Business-man britanic: Pur si simplu nu inteleg mentalitatea romanilor, au cele mai proaste sosele din Europa

Serviciile de salubrizare

O alta activitate care genereaza profituri de miliarde este salubritatea. Un business in care interesele politico-economice pot rivaliza ca influenta cu cele din domeniul infrastructurii si energiei. Licitatii controversate, servicii scumpe, afaceri de succes, dovada evolutia unor persoane ca Silviu Prigoana, patronul Rosal, supranumit ''Regele Gunoiului''. Bucurestiul poate fi prezentat drept cel mai bun exemplu de cum se fac afaceri de succes cu statul. Rosal Grup, Rebu, Urban si Romprest, cu cifre de afaceri de zeci de milioane de euro fiecare, au intrat, mai nou, in atentia Consiliului Concurentei care, dupa o investigatie, a solicitat autoritatilor publice sa nu mai prelungeasca contractele de servicii de salubrizare cu firmele private, doar printr-un simplu act aditional, fara a organiza licitatii pentru selectarea operatorului.

Afaceri cu gazon, banci si panselute

Va mai aduceti aminte de anii '90, cand toata lumea se plangea de faptul ca orasele noastre sunt triste, ca Ceausescu a transformat Romania intr-o adevarat ''celula gri'', plina de blocuri anoste, lipsite de culoare? 20 de ani mai tarziu, Romania e mai pestrita ca niciodata. S-a construit fara noima, fara respectarea unor minime idei urbanistice, in culori tipatoare. Iar dorinta de schimbare a romanilor s-a transformat intr-o afacere infloritoare pentru ''baietii destepti''. Dovada ca, de ani de zile, in parcuri, pe strazi, in spatele blocurilor etc. apar de la un sezon la altul noi modele de mobilier urban. Iarba a fost inlocuita cu gazonul, fantanile arteziene, panselutele si copacii ornamentali sunt la tot pasul. Iata o parodie realizata de Cotidianul.ro care il are drept protagonist pe primarul sectorului 4 din Capitala, Piedone.
DailyBusiness Video: Investitiile in amenajari urbane ale primarului Piedone, parodiate de jurnalistii de la Cotidianul

Statul a cheltuit si cheltuie peste masura si acum, in vreme de criza. Dovada ca, in timp ce guvernul anunta reduceri de salarii si pensii, la tot pasul se planteaza de zor panselute, palmieri etc. Si asta dupa ce abia am depasit sezonul narciselor. Intr-o declaratie acordata DailyBusiness.ro, un angajat de la o primarie de sector afirma ca fiecare panseluta ne costa 0,3 lei. Cine castiga astfel de contracte? Firmele specializate despre care presa a relatat in repetate randuri ca multe apartin tocmai familiilor sau apropiatilor celor care impart banul public.

Afacerea Lapte si Corn

Statul trebuie sa se implice in educatia copiilor. Sa investeasca in viitoarea generatie. Va mai aduceti aminte de discursurile politicienilor de acum aproape un deceniu? Atunci s-a inventat o afacere de succes pentru cunoscatori - distributia de lapte si corn. La prima vedere, pare un business destul de mic insa, raportat la populatia scolara a Romaniei, s-a dovedit o afacere de succes. De la lapte si corn, s-a ajuns la fructe, napolitane, branza topita, la o masa calda, la sucuri naturale si alte derivate. Efectul? S-a scris in repetate randuri ca elevilor li s-a acrit de atata lapte si corn, iar unii chiar s-au intoxicat. Parintii au propus Ministerului Educatiei sa inlocuieasca programul "Laptele si cornul" cu bonuri valorice, care ar urma sa fie oferite in functie de venitul parintilor, de notele de la scoala si de prezenta la ore.

Statul, cel mai bun client al firmelor de paza

Avem nevoie de specialisti care sa pazeasca avutul public. Este sloganul sub care institutiile statului au inceput, in ultimii ani, sa renunte la gardienii publici si jandarmi, angajati publici, pentru a angaja firme de paza private. Statul a devenit, astfel, principalul client al acestora, iar afacerile au depasit 50 de milioane de euro anual. "Piata serviciilor de paza private este in plina dezvoltare. Estimarile noastre arata ca, pana la finele lui 2010, 85% din avutia tarii va fi pazita de firmele de paza private, fata de 80%, cat este in acest moment", a declarat Ion Popescu, presedintele Patronatului Serviciilor de Securitate (PSS). Potrivit statisticii, externalizarea serviciilor de securitate de catre institutiile publice ridica afacerile companiilor private cu 33% pe an. In aceste conditii, de ce mai avem nevoie de gardieni publici, politie comunitara si jandarmi?

Statul, vaca buna de muls de catre dealerii de masini

Una dintre cele mai rentabile afaceri cu statul a fost comertul cu masini. O afacere din care firmele private au castigat miliarde de euro. De la achizitia masiva de automobile Cielo, Nubira, Espero si Lenganza din anii 90, la automobile VW, Audi si BMW care nu lipsesc din parcul auto al sefii de la stat.
Daewoo Leganza
Daewoo Leganza
Pentru a realiza dimensiunea afacerii, cel mai bun exemplu il prezinta un raport al Consiliului Concurentei care arata ca, de exemplu, in 2004, cand a inceput sa se produca Loganul, 31% din comenzile Dacia au fost indreptate spre institutiile de stat. De atunci, statul a devenit cel mai bun client, cumparand inclusiv vestitele Loganuri de 70.000 de euro. Iar in prezent, in plina perioada de criza, potrivit Mediafax, statul a cumparat in primele trei luni masini cat in intregul an 2009. Mai mult, ca dealerii sa treaca mai usor de criza, statul a trecut la capitolul ''fara numar'' tichetele Rabla, subventionand practic, din buzunarul public, afacerile acestora.

Ridicarea masinilor, o afacere pentru cunoscatori

O afacere noua, demarata anul trecut in majoritatea oraselor din Romania, tinde sa se transforme intr-una dintre cele mai banoase business-uri pentru ''cunoscatori''. Si asta in conditiile in care, cu o investitie destul de mica, in cateva masini, firmele agreate de primarii, castigatoare, bineinteles, ale unor licitatii publice fara cusur, castiga milioane de lei pe zi. Numai in capitala au fost ridicate, anul trecut, peste 50.000 de masini. La un cost de ridicare, transport si depozitare ce depaseste 6-700 de lei, statul castiga in medie numai 20%, restul intrand in buzunarul firmelor. In conditiile in care, in Bucuresti sunt numai 450.000 de locuri de parcare si peste 1,2 milioane de masini inmatriculate, afacerea se dovedeste a fi una cu potential. Multa lume se intreaba de ce statul castiga atat de putin din aceasta activitate? Si mai ales de ce nu primaria se ocupa de ridicarea masinilor, o afacere din care ar putea aduce venituri importante la buget?

Statul, cel mai bun cumparator din birotica si IT

Stiti cat costa un top de hartie la stat? In jur de 20-25 lei si asta in timp ce din hypermarket il iei cu 9-10 lei. Dar un portal de internet, cat credeti ca poate sa coste? Pana la 500 de milioane de euro. Este cazul controversatului proiect e-romania.ro, un mega-portal de internet pe care vom putea, printre altele, sa ne platim taxele si impozitele si chiar sa votam.
Expertii in domeniu declarau, recent, pentru DailyBusiness.ro, ca acesta este nivelul la care statul lucreaza cu firmele specializate abonate la banii publici. Calculatoare de mii de euro folosite pentru a rula aplicatii vechi, imprimante scumpe, costuri de administrare a retelelor IT ce rivalizeaza cu cele ale Pentagonului si mai ales cheltuieli spectaculoase in domeniul consumabilelor. Presa a relatat in dese randuri despre cat de rentabil este sa lucrezi cu statul pe acest domeniu. Si asta pentru ca birocratia tipic romaneasca cere tone de hartie zilnic, iar informatizarea sistemului public este inca, in multe institutii, la nivelul de ''Solitaire''. O ultima licitatie controversata este in plina desfasurare. Centrul National Romania Digitala (CNRD) va relua, in 26 mai, o licitatie pentru achizitionarea unei platforme care va permite integrarea serviciilor de e-guvernare in Sistemul Electronic National (SEN), valoarea contractului fiind estimata la 19,49 milioane de lei (TVA inclusa). La prima licitatie, organizata anul trecut, valoarea contractului era de 17,05 milioane de lei.

Solutiile pentru ca statul sa nu mai fie cel mai prost investitor din economie? Le-au gasit tot angajatii din sectorul bugetar, citati de DailyBusiness.ro. In primul rand, ei vorbesc despre o necesara reorganizarea a sistemului de licitatii publice in care pretul sa nu mai fie factorul esential. Pe de alta parte, este absolut necesara introducerea unui sistem de penalizare a bugetarilor implicati in afaceri paguboase.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Xtr a spus:
13/05/2010 16:15
Ha! Ha! Ha! Hai ca m-a facut sa rad ultima "stofa"!
 
KeyJobs - Job-uri premium
Joi, 09 Decembrie 2021, 05:09
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter