Coada, un joc social cu premii: De ce vaneaza romanii promotiile

25 Mar, 18:00 • stefan.neacsu

Se poate constata ca astazi a fost "Ziua Imbulzelii". In Romania, a fost aglomeratie la toate supermarketurile MiniMax ca urmare a unor reduceri de pret la ulei, dar si la mallul Afi Cotroceni, la deschiderea primului magazin H&M. In 25 de tari din lume, au fost cozi pe sute de metri in fata magazinelor in care s-a pus in vanzare iPad 2. Ce ii indeamna pe oameni sa ia orice produs la reducere sau de ce vor sa fie primii la deschiderea unui magazin nou?

In fata oricarui MiniMax din Romania a fost azi imbulzeala pentru promotia la ulei. Cozile filmate de televiziuni au fost insa mai mici decat cea de la deschiderea H&M. Psihologul Florin Tudose apreciaza ca „aici vorbim despre acoperirea nevoilor reale ale oamenilor. Conteaza influenta puternica a reclamei. Observam ca la coada de la ulei nu erau oameni care se temeau pentru ziua de maine pentru ca nu ar avea ce manca. Erau intr-adevar oameni cu venituri mici, dar care au venit sa alerge dupa un chilipir. Pretul a fost suficient de convingator cat sa-i faca sa vina pana la magazin, sa piarda doua ore si sa se buluceasca la intrare si prin magazin”.

Coada, un joc social cu premii

Comparand suma de bani economisita, Tudose apreciaza ca „aici este vorba despre oameni care au mult timp social la dispozitie. Daca au venit pentru un castig de 6 lei, inseamna ca la atat isi evalueaza ei timpul. Cei care au venit la H&M au la dispozitie acelasi timp social, dar l-au evaluat la 80 lei, cat ar fi obtinut gratie acelui voucher”. In opinia sa, ideea retelei de a face aceasta promotie a fost o mutare de marketing buna, care a generat vanzari in plus. „Nu cred ca a fost macar o persoana acolo care sa fi cumparat doar patru sticle de ulei. Daca tot erau in magazin, au mai cumparat cate ceva”.

In opinia lui Tudose, „aceasta coada este ca un joc social cu premii. Participantii il joaca, se imbulzesc, se imping, trag speranta sa intre mai devreme si au ca premiu reducerea respectiva. In cazul H&M, compania a mizat si pe efectul de imitatie a consumatorilor din tari mai dezvoltate. Cu toti am vazut la stiri ce a fost la deschideri similare de magazine din Franta, Italia, Germania. Ne asteaptam ca va fi aceeasi aglomeratie si aici”, spune Tudose care adauga „motivatia acestora sta in snobism. Acest fenomen a aparut in secolul 19, cand snobii ii sfidau pe ceilalti prin tinute deosebite care dadeau impresia ca ar face parte dintr-o elita. Asa si in cazul de fata, ei vor sa fie primii, fara a sti ce anume vor sa cumpere sau daca produsul dorit se va epuiza pana maine”.

Importanta recenziilor facute de clienti

Marius Ghenea, cunoscut pentru crearea Flamingo si dezvoltarea apoi a altor afaceri in domeniu (PCfun si ElectroFun), a declarat ca un element important pentru cei care vin primii la lansarea unui produs sau a unui magazin sta in faptul ca vor avea apoi posibiliatea de a descrie altora ce au vazut. „Traim in perioada in care retelele sociale au o importanta din ce in ce mai mare. Conteaza comunicarea pe care primii clienti o fac. Ei sunt primii care au pus mana pe acel obiect si apoi descrie experienta avuta. Pot face astfel o promovare sau o anti-promovare, in functie de experienta traita. Oamenii se intereseaza mai mult de relatari personale decat de reclame. Nu este o noutate, intotdeauna a fost mai importanta o prezentare word-of-mouth decat o reclama oficiala la un produs”.

Astfel, descrierea primilor clienti nu este importanta doar pentru prestigiul acestora sau pentru nevoia de informare a celorlalti, dar si pentru companii, pentru care acest lucru se traduce intr-o forma de promovare.

Dincolo de cozile din fata magazinelor fizice, avem azi cozi si la magazinele online. Cel mai bun exemplu de „Coada 2.0” este lista de asteptare a iPad 2 a site-ului emag.ro. Deja s-a ajuns la 800 de oameni, toti dorind sa puna mana cat mai repede pe tableta. Marius Ghenea apreciaza ca acest fenomen este unul la fel de firesc, este vorba despre aceeasi dorinta de a fi primul. Mai ales, ca vorbim acum de un domeniu in care tehnologia avanseaza repede. „Ca in alte domenii, atrage ceea ce este nou, modern, la zi.In acest domeniu insa, totul devine vechi intr-un ritm foarte rapid, deoarece avansul tehnologic este foarte rapid. Astfel, durata unui gadget este acum mai scurta”.

Ghenea subliniaza o tendinta la nivel international care la noi nu a ajuns inca. „Cand apare o versiunea noua, oamenii isi pun la vanzare pe ebay versiunea veche, pun o suma de bani si astfel isi fac un upgrade la gadgetul pe care deja stiu sa-l foloseasca”, spune el.

Diferenta intre cozile din regimul comunist si cozile capitaliste

Romanii sunt obisnuiti cu cozile. Totodata, cozii i s-a adaugat si un element de panica. Pana la inceputul secolului 20, o adunare de oameni intr-un loc semnala derularea unui eveniment. Coada, in sensul de asteptare, era la fel de civilizata ca in alte tari. Primele elemente de panica au aparut in perioada marii depresii economice din perioada interbelica, in care romanii stateau la cozi pentru a retrage banii din banci ce urmau sa intre in faliment. Urmatoarea etapa in legarea panicii de coada a urmat la finele celui de-al doilea razboi mondial si in primii ani de pace, cand anumite produse nu se gaseau. Dupa instaurarea regimului comunist, cand Romania a inchis usa importului de produse din tari capitaliste, au fost cozi la epuizarea stocurilor de produse occidentale. In anii ’50, romanii au stat la cozi pentru mancare rationalizata.
[img=1333]Coada la butelii, in perioada comunista[/img]
Ultimii ani ai comunismului, la sfarsitul anilor ’80 au adaugat panicii de coada o noua dimensiune. Mancarea era putina si exista riscul ca nu toti oamenii care stateau la coada sa poata cumpara alimente. Psihologul Florin Tudose defineste acest tip de coada drept „o coada pentru supravietuire”. Avand in vedere miza constituita din detinerea sau nu a produselor de baza, oamenii faceau orice pentru a se asigura ca vor putea achizitiona alimente. Astfel, romanii au prins teama ca pot sa stea la coada degeaba si sa se termine marfa in fata lor si au invatat sa se bage in fata. Cu cat coada era mai mare, cu atat panica, imbulzeala si avantul consumatorilor de a ajunge in fata celorlalti crestea exponential.
[img=1334]Coada la paine, in perioada comunista[/img]
Cozile Romaniei capitaliste arata la fel, dar sunt create pe alte motive. Vedem aceleasi imbulzeli ca in anii ’80, desi acum produsele vor ajunge la toata lumea.

Tudose explica faptul ca acum motivul nu mai sta in avea ceva de mancare ci in a beneficia de o oferta speciala. El desfiinteaza mitul potrivit caruia „inainte de 1989 erau bani dar nu erau produse, iar acum sunt produse dar nu sunt bani”, spunand ca „in perioada comunismului, era vorba despre o lupta de supravietuire, ceea ce nu mai este de actualitate acum.

Nu la coada te lupti pentru supravietuire. Oamenii de la coada de azi vaneaza promotii, reduceri, economisirea de bani”. Cel mai elocvent exemplu sta in faptul ca inainte de 1989, nu erau cozi in fata magazinelor cand acestea erau goale, iar cozile se infiintau cand era marfa in galantar. Acum, magazinele au mereu marfa, dar cozile apar cand sunt reduceri.