Finantarea, de 3,9 miliarde de euro, acopera 70% din cheltuielile primei faze a proiectului si este asigurata prin credite primite de la 26 de banci. Proiectul beneficiaza, de asemenea, de garantii pentru 80% din imprumuturi, acordate de agentii de credit din Germania si Italia si de guvernul german.
Restul costurilor vor fi suportate de partenerii Nord Stream, respectiv grupul rus Gazprom (care detine 51% din gazoduct), BASF/Wintershall (20%) si E.ON Ruhrgas (20%), din Germania, si N.V. Nederlandse Gasunie (9%), din Olanda.
Directorul financiar al Nord Stream, Paul Corcoran, a declarat ca proiectul are tot ce trebuie pentru a intra in faza de constructie. Costul finantarii nu a crescut substantial pe perioada crizei financiare, deoarece dobanzile s-au redus, a precizat el. Cu toate acestea, criza a influentat semnificativ modalitatile de finantare.
"Situatia de pe pietele financiare s-a modificat radical. Acum trei ani, bancile erau pregatite sa ne acorde imprumuturi de 1-1,5 miliarde de euro. Finantarea putea fi obtinuta prin intermediul a numai cateva banci", a afirmat Corcoran.
Nord Stream nu a fost afectat de scaderea cerererii de gaze, in contextul recesiunii, si de cresterea capacitatii de transport maritim a gazului catre Europa, a indicat el.
Costul total al Nord Stream este estimat la 7,4 miliarde de euro. Actionarii proiectului vor sa incerce sa gaseasca tot in acest an finantare pentru a doua faza, prin care va fi dublata capacitatea gazoductului la 55 de miliarde de metri cubi pe an. Primele livrari de gaze naturale ar trebui sa fie facute pana la sfarsitul anului viitor. Nord Stream va aduce gaze pe sub Marea Baltica, spre Germania si Olanda.
Scopul declarat al proiectului este de a ocoli Ucraina ca ruta de tranzit dinspre Rusia catre Uniune, pentru a reduce riscul interuperilor si perturbarilor cauzate de disputele dintre Kiev si Moscova pe tema preturilor si facturilor la gaze.
