In Romania se construiesc drumuri proaste, scumpe si foarte incet. Motivul? Firmele au tot interesul sa traga de timp pentru a creste pretul lucrarilor si a efectua apoi lucrari de mentenanta, platite, bineinteles din banii contribuabililor. Potrivit reprezentantilor Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii (ARACO), atata timp cat guvernul nu isi va schimba strategia in materie de infrastructura, starea drumurilor va continua sa ramana la fel de proasta ca in prezent.
Presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu, considera o 'poveste' intentia guvernului de a construi 425 de kilometri de autostrada pe an. Experienta ultimilor ani in materie de licitatii, concesiuni, exproprieri si constructii arata ca pentru a construi o autostrada, iti trebuie minim 5 ani de la semnarea lucrarilor pana la finalizarea constructiei.
Cum, avand in vedere experienta anilor anteriori, constructia autostrazilor este improbabil sa inceapa in acelasi timp, fie ca este vorba de finalizarea Autostrazii Transilvania, sau de autostrazile ce vor strabate Moldova si sudul tarii, am putea avea o retea rutiera formata din autostrazi abia peste 15-20 de ani.
Insa cum infrastructura rutiera reprezinta unul dintre principalele atuuri care determina gradul de interes pentru investitorii straini, vezi cazul uzinei Mercedes pe care Romania a pierdut-o in dauna Ungariei tocmai din cauza drumurilor, constructorii propun guvernului un program alternativ de infrastructura care, spun ei, ar putea da rezultate concrete imediat si, extrem de important, ar ajuta industria constructiilor sa iasa din criza.
ARACO a inaintat guvernului un proiect de program national de infrastructura prin care sa se construiasca 545 de kilometri de autostrada in regim complet, 394 de kilometri de autostrada cu o singura cale de rulare si 1.342 de kilometri de drum expres. Intregul program s-ar derula in perioada 2010-2016 si ar costa statul 11 miliarde de euro. Spre comparatie, tronsonul Comarnic - Brasov, concesionat firmei Vinci Aktor va costa statul roman 4,8 miliarde de euro.
Presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu, spune ca, in primul rand, s-ar face economie daca Guvernul ar lua in calcul constructia unor autostrazi pe doua benzi, decat la profil complet (2 benzi plus una de urgenta).
In plus, spun antreprenorii in constructii, s-ar putea face economie daca soselele de centura ale oraselor s-ar construi din placi de beton, mai ieftine si mai rezistente.
Pe de alta parte, expertii considera ca extinderea retelei de drumuri nationale la patru benzi pe sens ar putea acoperi, in multe locuri, necesarul de trafic pentru cel putin 20 de ani de acum incolo.
'Nu este rau ca se construiesc autostrazi. Dimpotriva. Insa trebuie sa luam in calcul traseele de care avem nevoie in prima faza si sa nu cheltuim acum pentru o investitie ce isi va arata necesitatea peste 30 de ani. Cred ca ar trebui sa ne focusam pe 2-3 autostrazi pe care sa le realizam inclusiv in regim de concesiune, insa de la un cap la altul si nu pe portiuni cum se intampla in prezent", a declarat Laurentiu Plosceanu.
In prezent, din viitoarea autostrada ce va lega Bucurestiul de Brasov, a fost semnat contractul de concesiune doar pentru segmentul Comarnic - Brasov. Pentru celelalte segmente, nu exista niciun demers. In acest fel, chiar daca autostrada construita de Vinci Aktor va fi finalizata pana in 2014, este putin probabil ca si restul traseului sa fie finalizat, a precizat presedintele ARACO.
Autoritatile recunosc ca multe dintre proiectele de autostrazi sunt si vor fi ceva vreme de acum incolo doar pe hartie. Si asta pentru ca, potrivit ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, 'in conditiile crizei, e dificil sa gasesti bani. Construim de cati bani avem, restul incercam sa le realizam prin concesiuni'. Ce se intampla insa daca nu vom gasi investitori dispusi sa construiasca pe banii lor in Romania? 'Am avut discutii, pana acum, cu 10 companii internationale interesate sa intre in Romania', a spus Berceanu. Ce facem insa cu industria autohtona, se intreaba constructorii romani.
Extinderea drumurilor nationale, o sansa pentru constructorii romani
Potrivit reprezentantilor Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii, in cazul in care guvernul ar aloca mai multi bani modernizarii drumurilor nationale, statul ar impusca doi iepuri. Pe de o parte, s-ar construi mai repede si mai ieftin, pentru ca extinderea drumurilor la 2 benzi poate fi realizata mult mai repede decat constructia unei autostrazi de la zero, iar pe de alta parte ar acorda sectorului constructiilor 'gura de oxigen' de care are nevoie.
'Din pacate, la licitatiile organizate in prezent de stat, criteriul principal este forta financiara si pretul. Multe dintre firmele romanesti nu se incadreaza. Pentru drumurile regionale, am putea avea o oferta mai buna, fapt ce ar stimula concurenta in materie', a declarat Plosceanu.
"Firmele de constructii vor sa se implice in lucrari de infrastructura, insa este nevoie ca statul sa acorde sprijinul necesar", a declarat, la randul sau, Liviu Daschievici, expert tehnic in constructii. "Daca Guvernul va persista sa trateze superficial problemele sectorului de constructii, numarul angajatilor va continua sa scada si in 2010", a precizat presedintele ARACO.
Potrivit lui Mihai Rohan, presedintele Patronatului industriei de ciment (CIROM),
daca firmele romanesti ar fi stimulate sa se implice in astfel de proiecte, intreaga economie ar avea de castigat, constructiile fiind unul dintre principalele motoare ale economiei.
In prezent, ca urmare a prabusirii pietei imobiliare, piata constructiilor este intr-o situatie critica. Potrivit statisticilor Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii, peste 20.000 de firme din domeniu au intrat in insolventa in 2009, si-au suspendat activitatea sau au dat faliment.
Numarul salariatilor din domeniu a scazut de la 420.000 la inceputul lui 2009 la 350.000 la finalul anului. Iar perspectivele pentru 2010 nu sunt deloc bune. Constructorii estimeaza un nou val de 40.000-50.000 de disponibilizari, pe fondul scaderii pietei cu 8%-9%, fata de declinul de 17% din 2009. Piata constructiilor valoreaza, in prezent, 12,2 miliarde de euro, potrivit datelor ARACO.
Spre comparatie cu tarile din UE, Romania a avut, in noiembrie 2009, cea mai puternica scadere anuala din UE a sectorului constructiilor (-24,4%), de peste trei ori mai puternica decat media inregistrata in cele 27 de state membre, potrivit datelor Eurostat, oficiul european de statistica. Exista insa si semnale incurajatoare. Tot in noiembrie, Romania a inregistrat cea mai solida crestere de la luna la luna (fata de octombrie) din UE (2,9%), dupa Slovacia (13,7%) si Portugalia (4,1%).
Drumurile pe 4 benzi sunt extrem de periculoase si nu ofera nici pe departe conditiile de circulatie de pe autostrazi, ast fel ca pe termmen mediu (10-15 ani) banii cheltuiti pe aceste drumuri vor fi bani risipiti.
Acest lucru se poate vedea si din numarul de accidente de pe drumurile pe 4 benzi existente (DN2). De altfel, si alte tari (Franta prin anii '60) au construit drumuri pe 4 benzi fiind apoi nevoite sa construiasca autostrazi.
E greu de imaginat dezvoltarea economiei in general si a turismului in special fara autostrazi.
Desigur, pe marginea drumurilor ce trec prin sate este absolut necesara constructia unor trotuare mai late (un strat de pietre si niste bitum pe deasupra) care sa fie utilizate de pietoni, biciclisti, tanti Floarea care-si aduce vaca de la pascut. Ar fi foarte util si daca ar functiona iluminatul public.
Dar drumurile cu 4 benzi care sa treaca prin sate sunt o risipa de bani daca ne raportam la beneficii.