Romania va inregistra anul viitor o crestere economica de 1,3%, fata de cea estimata initial, de 0,5%, iar produsul intern brut (PIB) va creste cu 13,9 miliarde lei, la 538,9 miliarde lei. Este varianta super-optimista lansata la nivel oficial, in urma discutiilor dintre expertii Fondului Monetar International (FMI) si autoritatile de la Bucuresti.
Pe ce se bazeaza acest optimism? Raspunsurile lui Jeffrey Franks, seful misiunii FMI pentru Romania, si Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor, sunt destul de evazive: cresterea cererii externe si obtinerea unor venituri mai bune din economie. Dincolo de semnele de intrebare ridicate de aceste estimari, expertii in fiscalitate asteapta sa vada proiectul de buget pe 2010 si modul in care noul cabinet va rezolva problema veniturilor. Aceasta in conditiile in care criza a dus la evaporarea a milioane de contribuabili si a crescut substantial cheltuielile cu somajul.
Prima varianta ar fi traiul pe datorie
Cel putin in prima parte a anului, incasarile bugetare sunt in mod traditional foarte mici, astfel ca guvernul va continua sa se imprumute de la banci. In 2009, Finantele s-au imprumutat peste 60 miliarde de lei de la banci, ceea ce reprezinta de aproape cinci ori mai mult decat in intregul an 2008. Anul viitor ar putea aduce noi emisiuni de titluri de stat, club loan si alte forme de creditare.
Marea problema, potrivit specialistilor, va fi ca bancile straine, confruntate cu probleme in tarile de origine, vor continua sa isi reduca liniile de finantare pe Romania, mai cu seama ca in 2010 va trebui, in cele din urma, sa isi faca curatenie in propriile curti (unde se confrunta cu credite neperformate, executari silite etc).
Romania nu mai este privita ca ''raiul profiturilor'' de altadata. Bancile-mama au preferat, in acest context, sa isi transfere o parte din fonduri din tarile est-europene, considerate cele mai riscante din UE, spre destinatii mai sigure. Dovada ca, potrivit unor surse bancare, citate de Newsin, din cele 9 banci care s-au angajat sa-si mentina expunerea pe Romania la nivelul din martie 2009, doar trei (EFG Eurobank, actionarul majoritar al Bancpost, Alpha Bank si Volksbank) au reusit aceasta, raportat la noiembrie.
"Bancile au ajuns la o limita, in ciuda asigurarilor publice. Trebuie neaparat sa obtinem bani institutionali. De la Uniunea Europeana avem de tras o transa maricica. Si Ministerul Finantelor trebuie sa iasa pe pietele internationale de capital, ceea ce nu este usor", a declarat un inalt oficial din sistemul bancar, in cadrul unui seminar organizat recent la Sinaia.
Statului nu ii va ramane decat sa se imprumute tot mai scump (la dobanzi de peste 10% - atractive pentru banci), spune Nicolae Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank Romania. Varianta lansarii unui imprumut extern este scoasa din calcul, cel putin pe moment, deoarece Romania se situeaza in topul celor mai riscante 15 tari din lume din punct de vedere al riscului de incapacitate de plata, intocmit de Credit Market Analysis. Din acest motiv, dobanzile la care ar obtine bani ar fi foarte mari.
In aceste conditii, arata Chidesciuc, guvernul va trebui sa tina cu dintii de acordul cu FMI, CE si Banca Mondiala, de unde asteapta singura sursa de finantare certa. Primii bani, 2,5 miliarde de euro, ar urma sa vina in luna februarie de la FMI si Comisia Europeana. Vor fi insa de ajuns?
''Ma indoiesc. Nu este exclusa varianta ca statul sa amane o serie de plati, inclusiv salarii si pensii. Ce este sigur este ca va cauta sa taie cat poate din cheltuielile publice, inclusiv de la investitii, si va opera disponibilizari masive, pentru a reduce nota de plata uriasa din sistemul bugetar'', a declarat analistul Cristian Dinulescu.
A doua varianta: Cresterea taxelor inca este o optiune
Cine mai crede in promisiunile electorale? Raspunsul il stim de 20 de ani incoace. De cele mai multe ori, ce s-a spus in campania electorala a ramas doar la nivel declarativ, intodeauna fiind gasite motive serioase, indubitabile, care sa justifice decizii total diferite fata de cele promise in schimbul voturilor.
Una dintre aceste promisiuni este cea cu privire la mentinerea taxelor in 2010. Partidele s-au intrecut in a promite mentinerea cotei unice la 16% si a TVA-ului la 19%. Unii chiar au indraznit sa promita o scadere a fiscalitatii care, in teoria economica, ar da o gura de oxigen mediului de afaceri. Bineinteles, toate promisiunile aveau un asterix care preciza, aproape invariabil, ''in masura posibilitatilor''.
Cota unica si TVA nu se vor majora ever... in 2010Adrian Videanu, ministrul Economiei
Expertii in fiscalitate spun ca majorarea taxelor, in special a TVA-ului, nu este de dorit, pentru ca ar adanci si mai mult criza, insa ar putea fi o consecinta a problemelor bugetare grave cu care statul se va confrunta in prima parte a anului 2010.
Pieter Wessel, tax partner in cadrul companiei de consultanta Deloitte, declara ca poate pune pariu ca TVA-ul va creste de la 19% la 22%. La randul sau, Marius Stancescu, presedintele Riff Holding, nu a incetat in ultima vreme sa sustina ca 2010 va aduce o crestere de taxe, in ciuda asigurarilor oficiale.
Sa nu uitam ca FMI a sfatuit Ungaria sa creasca TVA de la 20% la 25%, iar masura, in cele din urma, s-a dovedit de succes, economia maghiara trecand rapid de la dezastru la perspective pozitive, daca e sa luam in calcul analizele expertilor de la Bank of America.
"Nu poate fi vorba de o majorare a fiscalitatii anul acesta. De preferat ar fi fost sa se ia masuri pe partea de cheltuieli, dar in conditiile in care astfel de masuri nu au fost luate, este foarte probabil ca o majorare a fiscalitatii sa aiba loc anul viitor", a afirmat Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING.
Altfel spus, totul depinde de reforme. Va risca insa premierul Emil Boc sa disponibilizeze 150.000 de bugetari, sau va continua sa faca mai mult declaratii, ca pe tot parcursul lui 2009? Totul va depinde de atitudinea FMI fata de Romania, spune expertul Bogdan Glavan.
"Daca economiile occidentale isi accelereaza cresterea, iar boom-ul din Asia continua, atunci FMI va putea adopta o atitudine mai dura. Altminteri nu vad de ce Fondul - care, la randul sau, este stimulat si constrans de ambitiile actionarilor sai - ar deveni brusc ingrijorat de risipirea banilor in Romania si nu ar mai continua momirea guvernantilor de la Bucuresti cu alte miliarde de euro, precum a facut in aceasta vara'', a declarat Glavan.
Daca FMI va opri insa finantarea, va fi cu adevarat foarte rau, iar prima solutie, ce va salva bugetul, va fi cresterea taxelor.
In varianta fericita, potrivit expertilor de la firma de consultanta financiara LeitnerLeitner, statul nu va majora taxele in 2010, dar o va face in anii urmatori. "Pentru a acoperi nevoia tot mai mare de venituri publice, mai multe tari, inclusiv Romania, va trebui sa gaseasca in circa 2-3 ani posibilitatea de a creste taxele", a declarat Franz Heimerl, senior partner LeitnerLeitner.
Si in acest caz, estimarile expertilor si politicienilor difera. Sa nu uitam ca in campania electorala presedintele Traian Basescu vorbea de posibila reducere a cotei unice in 2011, de la 16 la 14%, pentru a impulsiona mediul de afaceri.
Basescu mai vorbea atunci de necesitatea continuarii procesului de simplificare a fiscalitatii, in conditiile in care masurile luate pana acum (reducerea si comasarea taxelor aplicata de guvernul Boc in acest an) a fost privita de experti mai mult ca o masura de imagine. Ca dovada, ultimul raport ''Paying Taxes'', prezentat luna trecuta de Banca Mondiala, arata negru pe alb ca Romania se afla pe ultimul loc din lume (pozitia 182) din punctul de vedere al numarului de plati necesare achitarii obligatiilor fiscale, cu nu mai putin de 113 plati.
A treia varianta: Scoatem la lumina economia subterana, dar cum?
Romania nu ar avea probleme cu veniturile daca ar reusi sa scoata la lumina macar o parte din economia subterana care, in unele domenii, precum industriile panificatiei, carnii, alcoolului si tutunului, depaseste piata legala, cea care plateste impozite si taxe la stat.
Potrivit fostului ministru de Finante Varujan Vosganian, veniturile ce s-ar putea incasa anual ar fi intre 10 si 13 miliarde de euro. O suma uriasa. Problema se pune, ca de fiecare data: cum procedam?
Solutiile oferite de mediul de afaceri au fost, cel putin pana acum, ignorate de guvernanti. Luand numai exemplul guvernului Boc, acesta a trecut peste avertismentele producatorilor din domeniul tutunului si alcoolului privind cresterea evaziunii fiscale, odata cu devansarea calendarului majorarii accizelor.
La fel s-a intamplat si cu impozitul minim, care a dus la inchiderea a zeci de mii de firme si la transferul in piata neagra a unor afaceri, in special din sectorul serviciilor. Premierul Boc a vorbit atunci de necesitatea curatirii mediului de afaceri de firmele facute doar in scop de suveica sau pentru a folosi interesului pur personal al patronilor (deduceri de costuri de carburanti, leasinguri, obtinerea de credite bancare etc).
Ce se va putea face in 2010 pentru a scoate la lumina economia subterana? Expertii spun ca solutii sunt destule, insa trebuie sa aiba cine sa le puna in practica. De la simplificarea platii taxelor, prin infiintarea ghiseului unic, la reducerea numarului acestora.
''Pentru a scoate la lumina business-ul din domeniul alimentar, de exemplu, trebuie redus TVA-ul la produsele alimentare, pentru ca avem printre cele mai mari impozitari din UE. Odata redus TVA-ul, producatorii legali vor putea scadea preturile si astfel vor concura cu cei care lucreaza la negru'', declara Sorin Minea, presedintele Romalimenta.
Potrivit omului de afaceri Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri, o alta solutie ar fi regandirea sistemului de control fiscal. ''In prezent, firmele sunt controlate de zeci de ori pe parcursul anului. Se pierd resurse. De ce nu avem un control unic, odata pe an, in care firma sa raspunda pentru toate obligatiile? In restul timpului, inspectorii fiscului ar putea ancheta economia subterana'', a spus Pogonaru.
Actualul Cod fiscal nu are decat un singur obiectiv, si anume acela de a aduna bani la bugetul de stat, nu de a dezvolta economiaCristian Parvan, secretar general AOAR
"Daca nu facem o reforma serioasa in domeniul fiscal, ne vom certa in continuare pe ce trebuie sa facem cu TVA, cu impozitul pe profit si cu alte doua-trei taxe", a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Potrivit acestuia, sistemul de impozitare trebuie flexibilizat, pentru a se adapta mai usor la perioadele de crestere economica si recesiune. "De exemplu, alte state, care au sisteme mai flexibile, pot muta accentul de la impozitul pe capital la impozitul pe mediu", spune Parvan.
Potrivit unui sondaj realizat de AT Kearney referitor la economia subterana, Romania se afla in topul tarilor cu cele mai ''negre'' economii din UE (35% din PIB), alaturi de Letonia (39%), Estonia (38%) si Bulgaria (37%). Din fericire, spre deosebire de tarile din regiune, Romania are inca unul dintre cele mai scazute niveluri ale criminalitatii economice din lume, clasandu-se pe locul 50 din 54 de tari, conform unui sondaj realizat de PriceWaterhouseCoopers (PwC).
1) TVA 5% - 10 % la alimente, turism si alte industrii "subterane"
2) introducerea sistemului de Loteria prin Bonuri Fiscale, similar celui din Ungaria si Italia, adica: pe fiecare bon fiscal sa fie imprimat un numar/cod unic care sa intre intr-o extragere cu premii in bani de 2 ori pe an. Bugetul de premiere sa fie de 10 - 50.000.000 Euro/an, cu premiul cel mare de 5-10.000.000 euro, iar restul bugetului de premiere sa fie impartit in 1-2 categorii cu premii intre 10.000 si 100.000 euro. ASTFEL, fiecare cetatean VA fi interesat sa achizitioneze orice, doar cu BON FISCAL si astfel piata neagra, de la tigari, alcool, alimente, pana la tursim si vanzarile de la piata se va diminua drastic.
In Croatia, o tara Non-UE, spre exemplu, primesti Bon Fiscal la taraba si pentru 2 mere cumparate. Aici ar trebui sa ajunga si Romania.
O a 3-a masura ar trebui eliminata toate piedicile legislative in cale anchetarii/arestarii/condamnarii oricarui politician pentru fapte de coruptie, trafic de influenta, gestiune frauduloasa a banilor publici, pentru ca vorba romanului "pestele de la cap se impute". Dupa ce vom vedea condamnati la inchisoare cu executare pe o perioada de 3-10 ani politicieni, cum ar fi: Traian Decebal Remes, Adrian Nastase, Dumitru Sechelariu, Viorel Hrebenciuc si altii asemenea lor, dar macar un set de 4-6 politicieni de anvergura, toata lumea se va alinia si vor respecta regulile jocului, de la antreprenori si la politicieni, pana la cetateanul de rand.
"Pestele de la cap se impute..." dar se curata de la coada ;)
Adica, eu ar trebui sa cel putin sa le "bat obrazul", spunandu-le direct in fata celor 5 veri ai mei, cu varste intre 47-55 de ani, din care 2 (sot si sotie) detin chiar o mica firma de transport (cu 5 camioane), pensionari de boala fraudulosi, ca este inacceptabil sa primeaasca lunar o pensie de 500-900 ron, fara a avea acest drept si, ca practic sunt la fel de infractori ca si Decebal Remes, Adrian Nastase & Co. Mai mult, pentru ca atunci cand eu voi fi proaspat pensioar la varsta de 65 de ani, fondul de pensii disponibil pentru mine (proporional cu contributia mea, care nu e deloc mica) va fi deja consumat cu 25-30 de ani inainte de cei 5 veri ai mei.
Asa ca Dino, DA, pestele " ... se curata de la coada". Adica, sa incepem cu noi insine, cu propriile familii. Sa nu asteptam neaparat ca "pestii mari sa fie curatati", dar langa noi sa "miroase de iti muta nasul".