"Modul in care varianta actuala defineste baza si perioada de taxare creeaza confuzie atunci cand este aplicata medicamentelor compensate livrate inainte de 1 octombrie 2011, dar achitate dupa 1 octombrie 2011, sub incidenta noii reglementari", a adaugat acesta.
"In plus, ar fi binevenita o initiativa de introducere a acestei taxe in Codul fiscal, astfel incat ea sa fie protejata de modificari frecvente prin acea perioada de asteptare de 6 luni prevazuta de Codul fiscal ce trebuie sa treaca intre orice propunere legislativa in domeniul fiscal si intrarea ei in vigoare", a mai spus Milcev.
Prin clawback statul taxeaza producatorii de medicamente pentru orice crestere a consumului peste nivelul aprobat prin bugetul de la inceputul anului. In acest fel, statul renunta sa mai deconteze depasirile de buget cu medicamente gratuite si compensate, care au loc in fiecare an si care impun rectificari bugetare.
Taxa va fi de fapt un procent care se va aplica tuturor companiilor care au in portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite si compensate. Plecand de la diferenta dintre bugetul consumat si cel stabilit, statul va calcula trimestrial un procent care se va aplica cifrei de afaceri generate de produsele compensate.
Taxa clawback aplicata produselor farmaceutice subventionate a fost modificata prin Ordonanta 77/2011 incepand cu 1 octombrie 2011. Prin noua formula, Guvernul va taxa producatorii de medicamente pentru volumele ce depasesc bugetul aprobat pentru medicamente gratuite si compensate si elimina astfel deficitele bugetare.
Indiferent de evolutia vanzarilor, toate companiile vor plati aceasta taxa.
Seful misiunii FMI de evaluare a acordului cu Romania, Jeffrey Franks, a declarat la inceputul lunii august ca Guvernul trebuie sa renunte la sistemul clawback din sistemul sanitar si sa vina cu o alta versiune de taxare, iar propunerea privind mecanismului de coplata trebuie sa intre in vigoare cat mai curand.
Asociatia producatorilor de medicamente generice din Romania sustine, de asemenea, ca taxa clawback este injusta, ineficienta si nu rezolva problemele din sistemul sanitar, in timp ce Camera de comert americana in Romania (AmCham) spune ca actuala forma a taxei limiteaza dezvoltarea investitiilor in domeniul farmaceutic.
Ernst & Young este o firma de servicii profesionale la nivel global, cu 152.000 de angajati in 700 de birouri din 140 de tari si venituri de aproximativ 22.9 miliarde dolari in anul 2011.
