Discutiile expertilor FMI cu autoritatile romane, ce vor avea loc in perioada 27 aprilie - 7 mai, vor viza, in primul rand, evolutia deficitului bugetar.
Romania s-a angajat ca, in primul trimestru din 2010, sa se incadreze intr-o tinta de 8,25 miliarde lei. Dupa primele doua luni ale anului, deficitul bugetar era de 5,8 miliarde de lei (1,1% din PIB), iar pentru luna martie, datele nu au fost date inca publicitatii. De ce?
Autoritatile au evitat sa raspunda, precizand doar ca sunt optimiste in privinta incadrarii in tinta stabilita in acordul stand-by. Analistii economici au declarat ca, avand in vederea evolutia incasarilor bugetare in primele doua luni, ce au marcat printre altele o scadere a fondurilor obtinute din TVA cu 19%, este putin probabil ca acest lucru sa se intample.
Potrivit analistului Cristian Dinulescu, Romania se va incadra in tinta de deficit pe primul trimestru doar daca Guvernul va amana la plata o parte dintre facturile restante cate mediul privat.
''Ma tem ca Guvernul va apela la aceasta solutie pe tot parcursul anului, pentru a putea lua banii de la FMI. La fel au facut si anul trecut, cand s-au finantat gratis din banii firmelor", declara si Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
De altfel, si FMI si-a arata ingrijorarea cu privire la evolutia deficitului bugetar. "Incasarile bugetare pentru primele doua luni au fost mai slabe decat ne-am asteptat, iar cheltuielile au fost mai mari, iar aceasta combinatie ne ingrijoreaza", a declarat Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania.
Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, a declarat ca nu este exclus ca tinta de deficit bugetar sa fie revizuita, mai cu seama ca FMI a redus estimarile privind cresterea economica a Romaniei de la 1,3 la 0,8%.
Potrivit analistului Bogdan Glavan, FMI va inchide din nou ochii la lipsa de performanta a Guvernului Boc, asa cum a facut-o, de altfel, si pana acum.
"De fapt, episoadele de rectificare succesiva a deficitului si succesiunea promisiunilor de insanatosire a finantelor publice nu reprezinta altceva decat o comedie de moravuri usoare, pentru ca "filmul" se toarna pe banii contribuabililor", a scris Glavan pe blogul sau.
Reforme doar pe hartie?
Dincolo de problema deficitului, discutiile din aceste zile vor viza si stadiul reformei aparatului de stat. Guvernul s-a angajat ca va reduce cheltuielile salariale, insa pana si presedintele Traian Basescu a criticat modul in care se intampla acest lucru.
''Nu stiu sa fi vazut someri din sectorul bugetar'', a spus seful statului, intr-o emisiune la B1TV, iar apoi i-a chemat la ordine, la Palatul Cotroceni, pe ministrii cabinetului Boc.
Bineinteles, guvernantii au venit cu cifre care atesta ca, in ultimul an si jumatate, cheltuielile cu personalul au scazut cu 16% comparativ cu sfarsitul anului 2008. 36.000 de angajati ai statului ar fi fost disponibilizati in aceasta perioada. Mai mult, premierul Boc a anuntat ca vrea sa taie cheltuielile de personal cu 10% in urmatorii 2 ani. Potrivit analistilor, acest lucru ar insemna disponibilizarea a cel putin 60.000 de angajati. Se va intampla asta?
Consultantul economic Bogdan Baltazar declara recent, pentru DailyBusiness.ro, ca reforma aparatului bugetar se va realiza, insa numai pe hartie.
''In conditiile in care schemele de personal prevad zeci de mii de posturi bugetate, dar neocupate, vom vedea o taiere din pix ale acestora. Astfel, vom avea restructurari bugetare de zeci de mii de posturi, insa nu vom avea someri de la stat'', a explicat consultantul.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, aprecia, recent, ca ar fi nevoie de disponibilizarea reala a 100.000 de angajati de la stat. ''Aparatul administrativ a crescut de la 800.000 de la 1,4 milioane, cu o accelerare a angajarii in perioada 2004-2008, ceea ce a dus la o supraincarcare in sectorul public. Este nevoie de o restructurare a acestuia'', a afirmat Croitoru.
Analistul economic Bogdan Glavan nu se asteapta ca acest lucru sa se intample. Singura politica anti-criza a cabinetului Boc a fost imprumutul, iar problemele reale le-a ascuns sub pres, prin modificarea datelor statistice.
"Reducerile de cheltuieli publice operate pana acum sunt nesustenabile pe termen lung. Ele constau in intarzierea rambursarii TVA, in ignorarea sentintelor judecatoresti privind salariile profesorilor (salarii despre care, mai nou, aflam ca vor fi platite esalonat) s.a.m.d", avertizeaza Glavan.
"In fond, statul nu s-a micsorat; isi exercita mai abitir puterea de a confisca. Pe de alta parte, veniturile bugetare scad, pentru ca Guvernul nu a luat nicio masura de incurajare a productivitatii. Nu confundati stimularea unor producatori (Rabla) cu stimularea productivitatii. Rezultatul: datorii, datorii si iar datorii", a mai declarat expertul.
Dincolo de discutiile privind deficitul bugetar si reformele in sectorul public, un alt punct important pe agenda discutiilor din aceste zile va fi reforma pensiilor, vazuta de FMI drept fundamentala pentru sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii.
Legea pensiilor se afla in prezent in dezbaterea Senatului, insa adoptarea ei se anunta destul de dificila, in conditiile in care Opozitia a anuntat ca multe dintre prevederile acesteia sunt anti-constitutionale.
Reprezentantii coalitiei guvernamentale sunt siguri insa ca legea va trece de Parlament pana in luna iunie, iar astfel vom bifa un nou angajament pe lista negociata cu FMI. PNL si PSD au anuntat insa ca vor ataca legea la Curtea Constitutionala.
FMi crede ca in 2011 vom avea cea mai mare crestere economica din UE
Daca negocierile din aceste zile vor fi finalizate cu succes, FMI va elibera cea de-a 5-a transa din imprumut, in valoare de 850 de milioane de euro. Banii ar urma sa mearga in conturile Bancii Nationale.
Cel putin asta declara anterior Jeffrey Franks, seful misiunii FMI. Si asta dupa ce jumatate din transele 2,3 si 4 a ajuns in conturile Ministerului Finantelor, banii fiind folositi pentru plata salariilor si pensiilor.
Dincolo de negocierile din aceste zile, de revizuirea in sens negativ a estimarilor de crestere economica in 2010, vestile par a fi mult mai bune pentru anul viitor.
Potrivit FMI, Romania ar urma sa inregistreze in 2011 cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana, de 5,1%.
Romania are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, BM si BERD, urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro. Romania a atras deja imprumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro.
