Romania va inregistra in acest an o crestere economica de 1,3%, iar deficitul va scadea de la 7,4 la 5,9% din PIB. Incepand de anul viitor, ar urma sa ne fie si mai bine. Cresterea economica va accelera la 2,4%, urmand sa ajunga la 3,7% in 2012. Asa spune programul trimis la Bruxelles de Romania. Cum se va infaptui miracolul?
Executivul il explica prin avansul cererii interne, in special a consumului privat, si a exporturilor. In acest an, cererea interna ar urma sa creasca cu 1,4%, iar exporturile cu 3,5%. In urmatorii doi ani, progresul va fi si mai puternic, iar pe acest fond, si rata somajului se va reduce pana la 7% in 2012.
Intre timp, chiar daca am imprumutat peste 25 de miliarde de euro, planul de convergenta trimis Bruxelles-ului prevede ca datoria publica va ramane nemiscata la 30% din PIB, iar deficitul bugetar se va reduce de la 8% in 2009 sub 3% din PIB in 2012.
Comisia Europeana a anuntat miercuri ca planul Bucurestiului este mult prea optimist. Potrivit concluziilor Bruxelles-ului, "programul de convergenta nu detaliaza suficient masurile de consolidare care urmeaza sa fie luate in 2011 si 2012, desi se astepta sa fie incluse mai multe informatii", se precizeaza in comunicat.
Ne-am pus programul in rama si ne rugam ca la icoane sa se indeplineasca, ca alte solutii n-avem decat cele dupa urecheBogdan Baltazar, consultant economic
Potrivit analistilor, programul revizuit de convergenta trimis de guvernul roman la Bruxelles este, in fapt, un copy-paste al versiunii anterioare, cu mici adaugiri nesemnificative.
''N-am vazut nimic in plus relevant, o adaptare a strategiei de guvernare la noile realitati economice, o solutie la criza puternica care macina economia'', spune consultantul economic Bogdan Baltazar.
Profesorul universitar de economie Bogdan Glavan afirma ca, dincolo de absenta masurilor care pot duce la iesirea din criza, reclamata mai nou si de Bruxelles, programul contine si destule erori, demne de abecedarul economic.
"Predictiile privind micsorarea deficitului bugetar la 6% si apoi, in anii urmatori spre 3% in 2012, mi se par nerealiste. Cei care au redactat acest document au gresit la calcule. Daca ne uitam pe proiect vom vedea ca datoria publica se stabilizeaza la un nivel de 30% din PIB in ciuda faptului ca Romania continua sa aiba deficite bugetare, ceea ce este ilogic'', spune Glavan.
Expertul spune ca politica de reforme a guvernului Boc s-a rezumat pana in prezent la a contracta cat mai multe imprumuturi. '
Traim de un an si ceva pe datorie si o vom face si pe viitor. Ma astept ca datoria publica raportata la PIB sa se dubleze, la 60% in urmatorii 3 aniBogdan Glavan, expert economic
Estimarile optimiste ale executivului au fost contrazise si de mediul de business. Asociatia Oamenilor de Afaceri a estimat recent ca avansul economic din acest an nu va depasi 0,5 - 1%, in conditiile in care nu se intrevede o imbunatatire a situatiei generale din economie.
Cu ce masuri am putea scoate Romania din criza?
Ca sa ajungi la un deficit bugetar sub 3% din PIB si la un avans economic de 3,7% in 2012 va trebui taiat in carne vie, spun analistii. De la necesara reforma a pensiilor, ceruta de FMI si reafirmata miercuri si de Bruxelles, la masurile fiscale. Altfel, ne vom adanci in criza.
Consultantul economic Bogdan Baltazar spune ca ce s-a facut pana acum a fost ''frectie la un picior de lemn''. Mai mult chiar, expertii de la firma de consultanta Nexia International au afirmat miercuri, intr-o conferinta de presa, ca masurile fiscale luate de autoritati, de la impozitul forfetar la neimpozitarea profitului reinvestit sau achitarea TVA la incasare, au provocat nedumerire si confuzie in piata, din cauza lipsei de transparenta si a ineficientei masurilor.
'Daca luam impozitul forfetar, in cazul in care o firma a avut un trimestru pierderi si doua trimestre a inregistrat profit, in 2009, atunci, daca firma respectiva a avut de platit acest impozit forfetar, el nu se deduce din impozitul de profit platit, deci e o sarcina suplimentara pe care firmele trebuie sa o plateasca ', a spus Luminita Ristea, managing partner in cadrul Nexia International.
Masurile fiscale luate de autoritati au provocat nedumerire si confuzie in piataLuminita Ristea, managing partner Nexia International
Potrivit profesorului universitar Cristian Paun, de la Academia de Stiinte Economice din Bucuresti, ''singurele masuri care creaza cu adevarat bunastare si locuri de munca sunt cele care vizeaza direct mediul de afaceri, si care lasa mai multe resurse la nivelul sectorului privat, care stie mult mai bine cum sa aloce resursele sale''.
El considera ca doar prin astfel de masuri s-ar justifica continuare imprumuturilor externe pentru ca numai prin consolidarea sectorului privat, cu riscul unor deficite temporare, se pot crea conditiile de rambursare ulterioara a acestora.
Expertul spune ca, daca ar fi in locul lui Emil Boc, ar propune de urgenta cateva masuri absolut necesare, daca vrem sa iesim din criza : consolidarea fiscala (diminuarea numarului de impozite si taxe pe care trebuie sa le plateasca cel care deschide o afacere); diminuarea fiscalitatii asociate fortei de munca (nu doar pentru somerii reangajati in sistem); eliminarea impozitului pe profitul reinvestit doar pentru firmele care exporta sau care actioneaza in domenii prelucratoare (incurajand doar acest tip de activitati); introducerea unor facilitati fiscale pentru tinerii care doresc sa inregistreze prima afacere pe numele lor (amnistie fiscala pentru o perioada determinata pana cand ei pot sa depaseasca perioada in care afacerea se bazeaza pe capitalul propriu - cel mai scump dintre toate sursele de finantare); diminuarea TVA pentru echipamentele implicate in procesul de productie a firmelor care desfasoara activitati de export: va usura costurile asociate retehnologizarilor; facilitati fiscale pentru cei care dezvolta incubatoare de afaceri, parcuri industriale, fonduri cu capital de risc; diminuarea fiscalitatii asociate plasamentelor financiare pe pietele de capital;
''As mai adauga la acestea toate masurile care vizeaza simplificarea fiscala, diminuarea coruptiei in sistemul de control al mediului de afaceri (posibilitatea de a folosi organisme de control ale statului pentru a lovi in concurenta), masuri clare de diminuarea evaziunii fiscale (daca se aplica impozitul atunci el sa se aplice tuturor) '', a declarat Paun.
Nu cred in subventiile de nici un fel (programe de tipul Prima Casa, REMAT) si nu cred in ''proiectele de infrastructura'' ale statului care genereaza locuri de munca cu orice cost si orice pret - cu siguranta imense avand in vedere faptul ca statul este cel mai prost administrator in tot ceea ce intreprinde, lipsindu-i parghiile vitale de controlCristian Paun, profesor economie ASE
Potrivit concluziilor Comisiei Europene la raportul de convergenta trimis de guvernul de la Bucuresti, in urmatorii ani ''va fi esential ca Guvernul sa accelereze ritmul implementarii reformelor structurale, cu scopul de a sustine potentialul de crestere economica, care va consolida la randul sau sustenabilitatea sistemului finantelor publice. (..) Este important pentru Romania sa implementeze reforma sistemului de pensii, dar si reformele de guvernanta fiscala si reformele structurale cuprinse in programul de echilibrare a balantei de plati convenit cu Comisia Europeana. In plus, Romania ar trebui sa ia masuri concrete pentru accelerarea absorbtiei fondurilor structurale de la UE, deoarece acestea vor permite cresterea investitiilor in motoare de crestere economica pe termen lung fara amenintarea tintelor de deficit bugetar'', mai afirma Comisia Europeana.
Vicepresedintele Bancii Europene pentru Investitii, Mathias Kollatz-Ahnen, declara, recent, la Bucuresti, ca urmatoarea perioada va insemna dificultati uriase legate de bugetul public, iar solutia va fi reprezentata de fondurile europene.
Iesirea din criza va depinde de succesul implementarii fondurilor structurale. (...)Daca o tara ca Romania are acces la acestea, atunci exista un pachet anticriza naturalMathias Kollatz-Ahnen, vicepresedinte BEI
Romania a fost ultimul stat dintre cele 10 ale caror programe de convergenta au fost analizate miercuri. In timp ce Bucurestiul a adoptat planul abia pe 22 martie, Ungaria l-a trimis inca din 29 ianuarie, iar Cehia in 15 februarie.
Pentru ca e baiat destept si are acel talent tipic americanesc de a spune in 10 cuvinte cat nu spun altii intr-un discurs de juma' de ceas.
Ii iubim si pe ceilalti, dar parca nu putem totusi sa ne oprim sa remarcam ca dl. Paun propune opt masuri anti-criza. Una (ultima) este neutra; toate celelalte sapte conduc la incasari bugetare mai mici, implicit deficite mai mari.
Ca bugetar ce se afla, dl. Paun ar mai fi trebuit sa propuna doua masuri -- concedierea bugetarilor angajati in ultimii cinci ani peste "sporul natural", respectiv injumatatirea lefurilor celor ramasi.
Atunci poate-l credeam.