- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Imprumutul de la FMI: \”De doi bani speranta\” si multe semne de intrebare

26 Mar, 00:03 • razvan.codorean
Romania a fost nevoita sa se imprumute cu 19,95 mld. euro, pentru a acoperi "gaura" lasata in urma de consumul excesiv din ultimii ani, spun specialistii in economie. De ce are nevoie Romania de o suma atat de mare? Va fi de ajuns? Cum o vom plati si mai ales in ce masura creditul extern va restarta economia?
Imprumutul de la FMI: \De doi bani speranta\ si multe semne de intrebare

Daca ai lua in calcul numai raspunsurile autoritatilor la aceste intrebari, totul ar fi bine si frumos, afirma specialistii. Romania va reusi, cu banii de la FMI, sa isi securizeze moneda in fata speculatorilor, va restarta creditarea, iar investitorii vor primi un semnal pozitiv ca in Romania, business-ul are viitor.

Dincolo de declaratiile facute la ore de maxima audienta, se intrevad insa multe semne de intrebare. Potrivit consultantului financiar Bogdan Baltazar, suma imprumutata de Romania nu este deloc mica, iar statul va avea dificultati sa o plateasca daca criza se va accentua in urmatorii ani.

„Nivelul sumei era de anticipat. Este in stransa corelatie cu dimensiunea datoriei private si cu contributia pe care o platim la FMI”, spune Baltazar.

„Marea problema e cum o platim. Daca recesiunea asta nu va inceta in 2010-2011, asa cum se estimeaza, si criza va continua, vom avea probleme serioase, mai cu seama daca nu vom beneficia de un termen de gratie, asa cum vor autoritatile romane”, a declarat consultantul, pentru DailyBusiness.ro.

El estimeaza ca, privind prin prisma realitatilor economice din prezent, suma este arhi-suficienta pentru a acoperi „gaurile” din sistemul financiar.

Analistul economic Valentin Ionescu spune ca banii de la FMI, rulati prin Banca Nationala a Romaniei (BNR), vor acoperi intr-un fel sau altul datoria privata pe termen scurt a sectorului privat, fie ca este vorba de imprumuturile bancilor mama catre filialele din tara, sau imprumuturile intra-grup.

[quote=Valentin Ionescu, analist economic]Acesti bani vor acoperi lipsa de interventie a Bancii Nationale din ultimii ani in fata escaladarii datoriei private. Acum a venit nota de plata. Cineva trebuie sa o achite – contribuabilul roman[/quote]
Specialistii spun ca odata intrati banii, BNR va reduce nivelul rezervelor minime obligatorii ale bancilor, iar suma eliberata, aproape 2 miliarde de euro in prima faza, ar urma, cel putin la nivel teoretic, sa ajute la restartarea creditarii.

„Cred ca in urma intrarii primelor 5 miliarde de euro de la FMI, BNR va reduce nivelul rezervelor cu 10%”, estimeaza Bogdan Baltazar, care considera ca „acest lucru va determina bancile sa reia creditarea, dupa ce au inghetat-o din lipsa de fonduri”.

Sa fie oare asa? Oamenii de afaceri declara ca nu avem nicio garantie. „La fel s-a intamplat in Franta, de exemplu”, a spus, pentru DailyBusiness.ro, Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

„Statul a ajutat sectorul bancar, a impulsionat creditarea firmelor, numai ca rezultatele nu au fost cele asteptate. De ce? Pentru ca niciun om de afaceri nu va merge la banca sa ia credit decat daca stie ca ceea ce produce va fi si vandut”, a adaugat acesta.

[quote=Cristian Parvan, secretar general AOAR]Daca luam bani de la FMI ca sa acoperim gaurile multinationalelor, nu am facut nimic. Trebuie sa investim miliardele in productie, nu in consum[/quote]

Semne de intrebari vin inclusiv din mediul bancar. Laszlo Diosi, directorul general al OTP Bank Romania, a spus, miercuri, ca reducerea rezervelor minime obligatorii (RMO) de catre banca centrala ar putea reprezenta un semnal negativ pentru investitori si exista riscul ca banii sa iasa din tara.

„Daca se micsoreaza rezerva minima obligatorie, este un semn rau pentru investitori si nu exista nicio garantie ca acestia se vor intoarce in creditare”, a afirmat Diosi, intr-o conferinta de presa. El estimeaza ca „BNR se va gandi de doua ori inainte de a reduce RMO”.

Pentru a rezolva problema „scurgerii” de capital, oficialii FMI se intalnesc joi la Viena, cu reprezentantii celor mai importante banci straine prezente in Romania. Analistii spun ca intalnirea nu va aduce un acord concret, pentru ca este imposibil sa controlezi oportunitatea folosirii fondurilor de catre o firma privata, fie ea si multi-nationala bancara.

Acordul cu FMI, o oferta de nerefuzat

Indiferent de motivul pentru care Romania are nevoie de bani, oferta FMI-ului era imposibil de refuzat, spun analistii si oamenii de afaceri. Sa sustina leul sau sa relanseze creditarea, ori sa plateasca datoriile sectorului privat, in orice situatie, statul roman nu avea alta solutie decat sa ia bani de la FMI.

„S-a ales raul cel mai mic. In conditiile in care pe piata financiara internationala, dobanzile sunt de minim 10%, sa iei de la FMI cu 3,5% e o varianta buna, in contextul actual”, spune analistul economic Cristian Dinulescu. „Romania nu putea sa iasa din criza prin forte proprii. Avand finantarile externe blocate, si in conditiile unei economii bazate aproape in exclusivitate pe consum, decizia era inerenta”, a precizat Dinulescu.

Analistul Valentin Ionescu a spus, la randul sau, ca Romania era oarecum obligata sa ia acest imprumut. „Nu aveai practic alternativa, iar decizia tarilor cele mai industrializate ale lumii, G20, de a impune FMI drept solutie universala la criza arata ca acordul cu FMI era doar o problema de moment, nu de oportunitate”, a mai spus Ionescu.

Oamenii de afaceri cred ca paradoxal, si in aceste conditii, Romania poate scapa oarecum mai ieftin fata de alte tari, si asta tocmai din cauza ca nu avem o economie dezvoltata.

„In alte tari, guvernele au trebuit sa isi salveze companiile nationale, unele gigantice, iar costurile au fost uriase. La noi, marea problema este sistemul bancar, pana la urma, cum sa facem sa tinem banii in tara. In conditiile in care economia noastra este slab dezvoltata, daca declansezi un program de sustinere a productiei si cauti piete de desfacere, criza poate fi tratata mai repede”, a declarat omul de afaceri Cristian Parvan.

Frenezia cheltuielilor poate arunca Romania in haos

Primele 5 miliarde de euro de la FMI vor veni, in mod esalonat, cel mai probabil din luna mai. Banii vor merge direct la banca centrala, a declarat miercuri premierul Emil Boc, adaugand ca scopul principal al finantarii il reprezinta relansarea creditarii.

Specialistii avertizeaza insa ca relansarea creditarii nu trebuie, sub nicio forma, sa declanseze o noua frenezie a consumului. Ei considera ca guvernul si BNR, alaturi de banci, ar trebui sa gaseasca solutia ideala ca banii sa se duca in principal in stimularea productiei, a companiilor care produc plus valoare in economie.

„Daca vom da credite ca in 2008, nu vom face nimic. Pe termen scurt, vom relansa consumul, dar pe termen lung, banii se vor cheltui fara rost”, avertizeaza consultantul Bogdan Baltazar.

„E nevoie de un cap limpede la BNR, care sa urmareasca evolutia banilor si sa inchida rapid robinetul, daca fondurile astea se scurg in consum, sau, mai grav, spre duc spre firmele mama”, a declarat omul de afaceri Cristian Parvan.

Oamenii de afaceri, membri ai AOAR si Uniunii Generale a Industriasilor Romani UGIR 1903, cer guvernului sa faca tot posibilul ca, pana vin banii de la FMI si UE, sa demareze programul anti-criza.

„Avem aproape 13 miliarde de euro de la FMI, dar si alte 6 de la celelalte institutii, bani care vor veni pe proiecte. Daca nu avem proiecte de investitii, nu ii vom lua”, a spus Cristian Parvan de la AOAR.

„Macar acum, in al 12-lea ceas, trebuie ca executivul sa puna in practica masurile anti-criza despre care vorbeste, iata, de luni de zile, fara folos. Fara aceste proiecte, fara ca banii sa fie investiti in productie, frenezia cheltuielilor poate arunca Romania in haos”, a conchis acesta.