Economia "neagra" s-a ridicat in 2008 la circa 21% din PIB, conform autoritatilor.
Discutiile legate de majorarea cotei TVA la 22%, majorarea taxelor locale cu 20,5%, cresterea contributiei la CAS cu 3,3%, majorarea accizelor la tutun si alcool au inflamat deja mediul de afaceri. In loc sa stimuleze incasarile la buget, aceste masuri, considerate anti-criza, vor determina o scadere a veniturilor bugetare pentru ca, odata strans surubul fiscal, firmele vor cauta "artificii" pentru a evita plata contributiilor la bugetul de stat.
Evaziunea fiscala va creste cu cel putin 10%, daca nu mai mult. In conditiile crizei, firmele vor evita cat vor putea plata impozitelor, iar statul va incasa mai putini baniSorin Minea, presedinte Romalimenta
Cel mai relevant exemplu este industria alimentara, acolo unde nivelul evaziunii este si asa foarte mare, de peste 30%, spune Sorin Minea, presedintele patronatului Romalimenta.
"Dupa estimarile noastre, sunt mii de firme in domeniul alimentatiei care activeaza ilegal, fara sa plateasca taxe, fara sa respecte legile si normele de igiena in domeniu", spune Aurel Popescu, presedintele Rompan, patronatul din domeniul panificatiei.
"In conditiile in care vanzarile au scazut, pe fondul scaderii masive a nivelului de trai, iar sa cresti preturile a devenit o misiune imposibila, multi vor alege solutia de a produce la negru, sa nu plateasca taxe si impozite", este de parere Minea de la Romalimenta.
Printre domeniile in care predispozitia la evaziune este foarte mare sunt industria alcoolului si tutunului, acolo unde investitorii se asteapta la o adevarata explozie a pietei la negru.
Gilda Lazar, directorul de afaceri corporative al companiei Japan Tobacco International (JTI), spune ca producatorii au negociat cu autoritatile un calendar de majorare treptata a accizelor pana la nivelul european, gandit de asa natura incat sa conduca, alaturi de alte masuri, la fiscalizarea acestui domeniu, dar ca acesta a fost dat peste cap de deciziile cabinetului Boc, efectele fiind greu de estimat.
"Majorarea accelerata a accizelor va duce la majorarea preturilor, iar acest lucru va duce la cresterea pietei negre, alimentata de retelele de trafic de tigari din Bulgaria sau fostul spatiu sovietic", a spus directorul de la JTI. Impactul? In conditiile in care industria tutunului asigura 12% din PIB, o crestere a pietei negre va duce la incasari mai putine la bugetul de stat.
"Majorarea accizei la alcool va impinge multi agenti economici din sector la evaziune fiscala, fara de care, in conditiile date, ar disparea de pe piata. Valoarea accizei la alcool este cu 200 de euro mai mare, in Romania, fata de media europena, respectiv 750 de euro pe hectolitru, fata de 550 euro cat este in restul Europei", spune si Radu Morariu, reprezentantul Organizatiei Patronale a Industriei Alcoolului si Bauturilor Alcoolice, GARANT.
Relaxarea fiscala, o solutie controversata
Oamenii de afaceri spun ca experienta economica arata ca, in vremuri de criza relaxezi fiscalitatea, pentru a stimula firmele sa angajeze, sa isi fiscalizeze veniturile, le dai ocazia de a investi mai multi bani. "O reducere a taxelor ar genera si o lichiditate mai mare pentru companii, ceea ce ar putea duce la o crestere a investitiilor. In plus, taxele reduse ar atrage companiile straine, iar altele si-ar reloca activitatea aici", considera Dan Schwartz, managing partner la Scott&Company Consulting (SCC).
Surubul fiscal il strangi cand ai crestere economica, atunci cand veniturile sunt in crestere. Din pacate insa, spun analistii economici, guvernul a cazut in plasa crizei veniturilor bugetare. "Nelinistea excesiva, cauzata de nevoia acoperirii deficitului bugetar pe 2008, de 5,2% din PIB" este, in opinia analistului economic Andreea Vass, motivul pentru care guvernul a cazut in tentatia majorarilor de taxe.
Fostul ministru de Finante, Ionut Popescu, in prezent consilier al premierului Boc, crede insa ca relaxarea fiscala nu este, in prezent, o solutie in cazul Romaniei. El spune ca cine nu a platit pana acum taxele la 16% impozit, nu o va face nici la 12%. In opinia sa, guvernul va trebui sa eficientizeze mecanismul de colectare, sa scoata la lumina zonele negre din economie.
"Sa incerci sa controlezi si sa eficientizi fiscalizarea din sectorul petrolier, industria alcoolului, tutunului, constructiile si, pe ansamblu, sa reduci nivelul muncii la negru, acestea sunt prioritatile. Control riguros, dublat de amenzi si penalizari, dar si schimbari legislative", spune Popescu.
Avocatul Gabriel Biris, partener in cadrul firmei de consultanta legata si pe domeniul fiscal Biris - Goran, crede insa ca acest demers trebuia facut de multa vreme.
Romania a pierdut sansa de a atrage la buget resurse mari de finantare prin faptul ca nu a controlat ferm venituri din domenii care au evoluat extrem de puternic in ultimii ani, in special cel imobiliarGabriel Biris, expert financiar
Gilda Lazar, reprezentantul JTI, se intreaba, pe de alta parte, daca actualii guvernanti sunt capabili de un astfel de demers. In opinia sa, modul in care guvernul a anuntat ultimele modificari fiscale reprezinta, dincolo de o incalcare clara a legii, dovada unei lipse de profesionalism.
"Aceasta modalitate de a adopta modificari legislative cu impact major asupra mediului de afaceri si asupra economiei in general, este surprinzatoare si ingrijoratoare, in acelasi timp", a spus Gilda Lazar.
Modificarile Codului Fiscal, o necunoscuta pentru mediul de afaceri
Directorul Directiei Legislatie Impozite Directe din Minsterului de Finante, Dragos Doros, a declarat, saptamana trecuta, ca din 2010, Romania va avea un nou Cod Fiscal. El a promis ca noul cadru fiscal va fi realizat in urma unor consultari cu mediul de afaceri.
Principalele modificari fiscale luate in calcul de Guvernul Boc, potrivit Programului de Convergenta trimis zilele trecute Comisiei Europene, vizeaza devansarea calendarului majorarii accizelor, actualizarea valorii impozabile pentru cladiri si terenuri si revenirea la nivelul contributiilor fiscale din prima parte a anului trecut.
In plus, Executivul intentioneaza introducerea impozitului forfetar, aplicarea unei cote TVA de 19% in cazul tranzactiilor imobiliare efectuate in scopuri comerciale de catre persoane fizice si a unui impozit unitar pe castigurile bursiere.
Guvernul are in vedere, pe de alta parte, mentinerea cotei unice de impozitare, eliminarea, temporara, a impozitul pe veniturile din dobanzile la depozitele bancare, inclusiv ale nerezidentilor, in vederea stimularii economisirii si neimpozitarea profitului reinvestit.
Modificarile ar urma sa fie finalizate pana pe 31 martie, iar documentul publicat in luna iunie.
Oamenii de afaceri spun insa ca nu au fost consultati, iar experienta anterioara, generata in jurul planului de masuri anti-criza a aratat ca exista diferente majore intre rezultatele discutiilor si deciziile luate de actualul cabinet.
Investitorii din Romania se plang de ani de zile ca sistemul fiscal este haotic, dominat de interese si masuri cu caracter socio-electoral, ce pun piedici dezvoltarii unei economii bazate pe unul dintre principiile fiscale de baza - predictibilitatea.
"Guvernul nu are, in acest moment o filozofie fiscala, ce sa mai vorbim de un plan concret de masuri. Tot ce s-a facut pana acum au fost masuri punctuale, care au luat prin surprindere mediul de afaceri", declara Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.
Au promis ca ne vor consulta cu privire la modificarile Codului Fiscal. Pana acum nu s-a intamplat nimic, dar vor sa il finalizeze intr-o luna. Ce modificari vor sa faca este o enigmaCristian Parvan, secretar general AOAR
Cristian Parvan crede ca a venit momentul in care sa renuntam la masurile fiscale periodice, de conjunctura, care bulverseaza mediul de afaceri si trebuie gandit un Cod Fiscal pe termen mediu si lung, cel putin pana in 2014. In absenta unui plan coerent, economia subterana va continua sa se dezvolte in Romania, a mai spus reprezentantul Asociatiei Oamenilor de Afaceri.
Un raport al Ministerului de Finante arata ca economia subterana, adica cea care scapa neimpozitata de stat, a crescut de la 14,5% din PIB la peste 21% intre 2004 si 2008.
Potrivit raportului, munca la negru constituie cea mai importanta parte (50%) a economiei subterane (respectiv 5,8% din PIB), in timp ce evaziunea fiscala la plata TVA, a ajuns in 2008 la aproape 24 de miliarde de lei, de peste trei ori mai mult decat valoarea de 7,4 miliarde de lei din anul 2004.
In cazul in care ar fi impozitat economia la negru, statul ar fi incasat venituri de 58,116 miliarde de lei, ceea ce reprezinta 11,3% din PIB. Romania ar fi incheiat astfel anul trecut pe plus, cu un excedent bugetar de 6,1% fata de deficitul de 5,2% din PIB raportat de autoritati.
Au vindut fabrici si uzine pe doi-trei lei la rude si colegi de partid. Au vindut insula Sarpelui si resursele naturale. Asta este Romania.
Acum, stiind ca marind taxele, va incuraja economia neagra, vor continua cu tot felul de legi care mai de care mai absurde.
Daca oamenii isi vor pierde locul de munca, din ce vor plati un impozit mai mare? Daca firmele vor de faliment, vor inchide afacerile sau isi restring activitatea, din ce vor plati taxe mai mari?
Economia subterana va exploda in urmatoarea perioada mai ales in zona muncii la negru.
De altfel este posibil ca multe din aceste firme sa apeleze la munca la negru tocmai pentru ca in conditii normale nu ar fi rentabile si atunci fiscalizarea lor echivaleaza practic cu inchiderea lor. Asta inseamna ca statul nu numai ca nu incaseaza taxele pe salarii dar nu mai are perspective sa incaseze nici tva si nici un eventual impozit pe profit. Nu in ultimul rand intr-o astfel de situatie va creste si numarul persoanelor fara venituri dependente de ajutoare sociale. Acest fenomen va avea loc in special in zonele suburbane, defavorizate unde oricum pentru oamenii care traiesc in aceste zone prea multe variante la munca la negru nu exista.