Noua centrala din Transilvania – miza independentei energetice a Romaniei

Criza energetica mondiala determina autoritatile romane sa puna tot mai mare miza pe controversatul proiect de extindere a capacitatilor nucleare.

In ciuda protestelor Greenpeace si a specialistilor care ridica semne de intrebare privind pericolul energiei nucleare, in acest an vor incepe lucrarile de constructie a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.

Pana in 2009, va fi stabilit amplasamentul celei de-a doua centrale nucleare, zonele luate in calcul fiind Fagaras si cea a raului Siret.

Specialistii afirma ca aceste amplasamente sunt in continuare preferabile din punct de vedere seismologic si geologic pentru construirea centralei nucleare.

Valica Gorea, presedintele Agentiei Nucleare, a declarat vineri ca studile de amplasament ale centralei vor fi finalizate in vara anului 2009. El a spus ca noua centrala va fi construita probabil in Transilvania, deci nu pe cursul Dunarii, unde densitatea energetica e deja prea mare.

Noua centrala nucleara va avea o putere instalata de pana la 2.400 MW si va asigura, in 2020, circa 30-35% din consumul de energie electrica al tarii.

„Fie va avea doua grupuri de cate 1.200 MW fiecare, fie va avea patru grupuri de cate 600 MW fiecare”, a declarat Teodor Chirica, directorul general al Nuclearelectrica.

Autoritatile nu au stabilit, pentru moment, necesarul de investitii pentru cea de-a doua centrala nucleara si nici ce tehnologie va fi folosita. La Cernavoda, energia nucleara este produsa pe baza reactoarelor Candu, de productie canadiana.

„Cu siguranta va fi vorba de ultima tehnologie la nivel mondial, atat din punct de vedere al randamentului cat mai ales a securitatii”, a declarat Alexandru Sandulescu, directorul general al Directiei Generale de Politici Energetice din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF).

Lucrarile la reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda incep in 2008

In prezent, singura centrala nucleara din Romania se afla la Cernavoda si este compusa din doua reactoare cu o putere instalata de circa 700 MW fiecare.

In acest an, vor incepe lucrarile la celelalte doua grupuri, 3 si 4, investitia totala fiind evaluata la 2,2 miliarde de euro. Constructia acestor unitati va fi realizata printr-o investitie mixta, in care statul va asigura 70% (1,5 miliarde de euro), iar firmele interesate – restul de 30% (700 mil. euro).

In 2014, cand vor fi finalizate, cele doua noi reactoare vor asigura, impreuna cu grupurile I si II, 30% din necesarul de energie la nivel national.

In 2020, Romania isi va dubla productia de energie electrica de la 56 TWh in prezent, la 100 TWh in 2020. In conditiile in care consumul in perioada 2015-2020 va fi de circa 75-85 TWh, „Romania va deveni unul din exportatorii importanti de energie in regiune”, a declarat anterior ministrul Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor.

Dezideratul autoritatilor romane ca Romania sa devina independenta energetic, vine pe fondul semnalelor tot mai alarmante din piata mondiala a energiei. Criza petrolului reprezinta cel mai semnificativ dintre avertismente.

In conditiile cresterii consumului la nivel mondial si implicit a preturilor, Romania are nevoie de propriile resurse energetice, spune Varujan Vosganian, iar energia nucleara pare cea mai la indemana.

Independenta energetica, un vis periculos

„Visul” energetic al autoritatilor se poate transforma insa intr-un adevarat cosmar, reclama organizatiile ecologiste, in frunte cu Greenpeace, care a reclamat in repetate randuri faptul ca tehnologia folosita la Cernavoda nu ar fi sigura, iar ideea constructiei unei noi centrale va aduce un risc major in regiune.

Temerile Greenpeace privind pericolul nuclear par a fi justificate inclusiv de panica creata, zilele trecute, de alerta nucleara declansata la centrala nucleara din localitatea slovena Krsk. Toate statele europene au intrat in alerta dupa ce s-a semnalat o scurgere dintr-unul din reactoarele centralei, cu un posibil grad ridicat de radioactivitate. Din fericire, incidentul nu a avut consecinte.

„Energia nucleara distrage atentia de la ceea ce trebuie facut in perioada imediat urmatoare, pentru a pastra schimbarile climatice in limita mai mult sau mai putin acceptabila de 2°C”, a declarat anterior Jan Haverkamp, expertul in domeniul energiei in cadrul Greenpeace European Unit.

„Evaluarea impactului asupra mediului pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda arata ca dezvoltarea energiei nucleare este posibila doar daca nu spui nimic despre riscurile reale: costuri ridicate, emisii de tritiu, atacuri teroriste, redirectionarea unor investitii cruciale si riscuri financiare ridicate”, a mai spus Jan Haverkamp.

Decizia autoritatilor romane de a-si extinde capacitatile nucleare nu este vazuta prea bine de UE, oficialii europeni lansand in repetate randuri avertismente atat Romaniei, cat si celorlalte tari est-europene.

„Tarile din estul si centrul Europei, inclusiv Romania, trebuie, pe termen lung, sa-si inchida centralele nucleare”, a declarat anterior Andris Piebalgs, comisarul UE pe probleme de energie. El a recunoscut ca energia nucleara, ca sursa alternativa de producere a energiei electrice, este o varianta aflata la indemana, pe fondul presiunilor Rusiei asupra tarilor din central si est-europene, dar ca trebuie avute in vedere riscurile uriase asociate unor asemenea investitii.

Autoritatile romane au replicat ca tehnologia folosita la Cernavoda, ce utilizeaza procedeul canadian Candu 6 si functioneaza pe baza de reactoare cu uraniu si apa grea, este sigura, si ca au fost luate toate masurile ca in tara noastra sa nu se produca niciun incident nuclear.

Dilema nucleara imparte Europa in doua tabere

In timp ce Romania si-a definit deja pozitia in privinta energiei nucleare, anuntand investitii masive in constructia unor noi reactoare, la nivelul Uniunii Europene, controversele sunt tot mai puternice, statele membre impartindu-se in doua tabere clare, a suporterilor si adversarilor energiei nucleare.

Austria, Cipru, Danemarca, Germania, Irlanda si Norvegia si alte state cer Parlamentului European elaborarea unei legislatii care sa impuna reducerea capacitatilor nucleare in Europa, din cauza pericolelor potentiale foarte mari si a deseurilor care raman radioactive timp de sute de ani, si extinderea exploatarii resurselor energetice alternative, de la energia solara, la cea eoliana si forta valurilor.

Exista insa tari ca Franta, Italia si Marea Britanie, mari consumatoare de energie, care se pregatesc sa-si extinda infrastructura nucleara.

In Europa de Est, interesul pentru energia nucleara este in crestere, in ciuda amintirilor nu tocmai placute lasate de explozia de la centrala nucleara de la Cernobal, din Ucraina.
Disperate sa iasa de sub influenta energetica a Moscovei, statele estice au adoptat cu bratele deschise investitorii dispusi sa construiasca capacitati nucleare.

Lituania, care exploateaza inca la Ignalina ultimul reactor tip Cernobil din UE, dar si Bulgaria si Slovacia, continua sa ceara frecvent Uniunii sa revina asupra deciziei de a le inchide reactoarele, desi acest lucru era prevazut in tratatele lor de aderare. Cele 3 tari au insa si proiecte nucleare noi.

Lituania a reusit sa isi convinga vecinele baltice, Letonia si Estonia, dar si pe Polonia, sa finanteze constructia pe teritoriul lituanian a cel putin doua reactoare cu o capacitate totala de 3200 MW. Guvernul lituanian spera ca acestea vor intra in functiune in 2015, dar proiectul este in intarziere din cauza dezacordurilor dintre cele patru tari cu privire la modul de impartire a electricitatii produse.

Bulgaria, pe de alta parte, a semnat la sfarsitul anului 2006 un acord cu societatea rusa Atomstroiexport, pentru a construi pana in 2013 la Belene, pe Dunare, o centrala noua cu doua reactoare de noua generatie, cu capacitate de 1000 MW, proiect pentru care nu are inca finantare.