Romania refuza banii de la FMI: \”De la UE e mai ieftin!\” Care sunt efectele?

De la banuieli s-a ajuns la certitudine: Romania are nevoie de bani pentru a rezista crizei. In conditiile in care incasarile la bugetul de stat sunt tot mai slabe, firmele preferand sa amane plata taxelor si impozitelor cat mai mult posibil, gaura din bugetul de stat pentru acest an este estimata la 6-7 miliarde de euro. O recunoaste deschis presedintele Traian Basescu, care spune ca a anuntat deja Comisia Europeana ca Romania are nevoie de un imprumut.

Intr-un interviu acordat ieri la Radio Romania, Basescu a spus ca nu este partizanul unui imprumut de la FMI, ci din bani europeni, pentru ca Banca Centrala Europeana are dobanzi mai mici decat FMI, fara a furniza cifre exacte.

[quote=Traian Basescu, presedintele Romaniei]Putem obtine bani europeni, in calitate de membri ai UE. Daca am lua de la FMI, ne-ar costa mai mult. Vom discuta cu FMI doar despre un acord de supraveghere[/quote]
Presedintele Traian Basescu a precizat ca nu a facut niciun demers in afara de a anunta CE despre necesitatea unui imprumut. Seful statului a spus ca, dincolo de pozitia sa, o decizie oficiala va fi luata de guvern si BNR.

Declaratiile presedintelui Basescu au venit, coincidenta sau nu, chiar in ziua in care o delegatie a Fondului Monetar International a venit in Romania pentru a analiza, impreuna cu autoritatile romane si mediul de afaceri, situatia macroeconomica.

Intr-un comunicat de presa anterior, FMI a declarat ca nu a primit nicio solicitare de asistenta financiara din partea Romaniei iar vizita este una obisnuita, de lucru. Specialistii FMI si-au programat, pana pe 4 februarie, discutii cu autoritatile, cu oamenii de afaceri si cu reprezentantii BNR.

Avem sau nu nevoie de FMI?

Declaratia presedintelui Basescu vine sa amplifice controversele legate de necesitatea unui control extern asupra situatiei economice din Romania. Dincolo de asigurarile politicienilor de la putere, care cred ca ne vom descurca cu bine in perioada de criza, Romania urmand sa inregistreze o crestere economica de 2,5-3% si un deficit bugetar de maxim 2% din PIB, analistii economici spun ca recenta estimare a Comisiei Europene privind evolutia Romaniei in 2009 arata ca Bruxelles-ul nu are prea mare incredere in Coalitia PDL-PSD.

„In campania electorala, s-au intrecut in promisiuni electorale, iar rezultatul s-a vazut. Bruxelles-ul a estimat ca vom inregistra un deficit de 7,5% in acest an, daca Boc va pune in practica promisiunile electorale privind majorarea salariilor etc. Avem nevoie de un acord cu FMI, pentru a da semnalul necesar atat Bruxelles-ului cat si invesititorilor straini ca in Romania situatia este sub control”, opineaza analistul economic Cristian Dinulescu.

„FMI-ul, pe langa infuzia de capital, vine si cu know-how-ul necesar in aceste conditii de criza”, spune analistul Dragos Cabat. „Din acest punct de vedere, un control riguros al modului in care va fi condus din punct de vedere economic Romania, in aceasta perioada de criza, este absolut necesar”, mai spune analistul.

Intrebat tocmai despre acest lucru, presedintele Traian Basescu a declarat ca Romania va apela la expertiza FMI, specific pentru motivul ca imprumutul de la UE nu vine la pachet cu asistenta necesara.

„Imi este foarte greu sa accept ideea ca ne intoarcem inapoi, la mijlocul anilor ’90, cand imprumutam bani de la FMI. Dar ceea ce eu accept – [..] cred ca este bine pentru Romania. UE da bani controlati, UE nu are un organism de supraveghere care sa-i confirme ca banii pe care o tara ii ia de la UE sunt utilizati corect, si atunci ar trebui sa avem un acord de finantare cu UE si un acord de supraveghere cu Fondul, de supraveghere si nu de imprumut”, a explicat Basescu varianta pe care o sustine.

Oamenii de afaceri spun ca, daca va lua bani cu imprumut din exterior, guvernul va trebui sa fie extrem de atent la modul in care ii cheltuie. In conditiile in care mare parte din economia nationala este controlata de investitorii straini, o infuzie de capital fara conditii nu ar face altceva decat sa transfere acesti bani in conturile multinationalelor.

„Toate investitiile trebuie conditionate. Cum Sarkozy a promis ajutor producatorilor auto Renault si Peugeot Citroen, cu conditia de a nu folosi banii decat in Franta, sau cum Merkel a anuntat ca va sprijini Opel, insistand inca ca niciun euro sa nu ajunga in contul General Motors, asa trebuie sa faca si autoritatile romane. Fara un control eficient, efectele unei infuzii de capital din partea statului se vor pierde imediat si vom ajunge in aceiasi situatie „, a declarat Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

Cat de grava este situatia?

De ce are nevoie Romania de 6-7 miliarde de euro pentru acest an? In primul rand pentru a acoperi deficitul bugetar, iar apoi pentru a asigura fondurile necesare investitiilor din acest an.

Vicepremierul Dan Nica a declarat, ieri, ca ultimele date obtinute de Ministerul Finantelor arata ca Guvernul Tariceanu ar fi lasat o „gaura financiara” de minim 2 miliarde de euro doar la capitolul facturi neplatite. Pe ansamblu, situatia bugetara este si mai grava, deficitul fiind de peste 5%. Tradus in bani, ultima estimare se refera la un deficit de peste 5 miliarde de euro.

Fostul ministru de Finante Varujan Vosganian a declarat ca criza bugetara a intervenit independent de masurile luate de guvernul Tariceanu.

„Fata de bugetul estimat, in ultimele 3 luni ale anului, procentul de neplata a taxelor si impozitelor la buget a crescut foarte mult. Firmele, confruntate cu un leu tot mai depreciat si cu scaderea cererii, au ales sa isi inghete platile si sa isi recalculeze bugetele. De aici a intervenit si criza bugetara”, a declarat Vosganian. Are sau nu dreptate?

Analistii economici cred ca, indiferent de circumstante, guvernul Tariceanu are partea sa responsabilitate pentru criza din prezent. „Semnele unei contractii puternice a economiei se anuntau de mult. In loc sa ia masuri pentru a ajuta economia, guvernul a continuat sa cheltuie banii pe care nu ii incasase inca”, a spus consultantul Bogdan Baltazar.

Pe fondul deprecierii masive a monedei nationale si in contextul reducerii puternice a productiei industriale, urmare a scaderii cererii atat pe piata interna cat si la export, noul guvern s-a trezit in situatia de a nu putea estima in mod concret incasarile din taxe si impozite din acest an, motiv pentru care constructia bugetului a devenit o munca de sisif, spun analistii.

Avand in vedere faptul ca bugetul va trebui sa fie unul adaptat crizei, guvernul cauta acum resursele necesare pentru a pune accent pe investitii, mai ales in infrastructura, una din putinele masuri care ar putea da de lucru economiei in perioada de criza.

„Avem nevoie de bani, pentru ca fondurile UE vor veni abia in ultima parte a anului. Pana atunci, trebuie sa finantam lucrarile pe care ni le-am propus”, a declarat Basescu, la Radio Romania.

Dincolo de motivatii si planuri, declaratiile legate de constructia bugetara si de planul de masuri anti-criza au creat mai mult controverse decat sa clarifice lucrurile.

Reprezentantii Ministerului Finantelor s-au intalnit, in mai multe randuri, cu reprezentantii oamenilor de afaceri si ai sindicatelor, incercand sa realizeze cele mai bune variante de buget si plan de masuri anti-criza.

Singurele masuri certe, cel putin la nivel declarativ, ce reies din discursul autoritatilor de pana in prezent, sunt ca se va merge pe o reducere masiva a cheltuielilor din administratie, inclusiv prin reducerea a 20% din personal si inghetarea salariilor, si pe o alocare bugetara suplimentara catre investitii. Fara alte cifre insa.

Toate neclaritatile legate de politica guvernului Boc in acest an s-ar putea lamuri joi, cand proiectul de buget si planul de masuri anti-criza vor fi supuse aprobarii Executivului.

Intre timp, estimarile privind situatia economica se inrautatesc de la o zi la alta. Ieri, analistii de la Standard&Poors au declarat ca Romania va inregistra in acest an un deficit bugetar de 5%, in timp ce analistii Raiffeisen Bank il estimeaza la 4%.