Nicolae Popa, condamnat in lipsa la 15 ani de detentie pentru prabusirea Fondului National de Investitii, a solicitat autoritatilor romane, dupa ce a fost extradat din Indonezia, redeschiderea cazului FNI.
"La propunerea Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, in considerarea dosarelor aflate pe rolul acesteia, in care se efectueaza cercetari cu privire la savarsirea infractiunii de spalare de bani de catre Sorin Ovidiu Vintu, precum si a solicitarii de redeschidere a dosarului Fondului National de Investitii formulate de condamnatul Nicolae Popa, inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, au fost analizate cauzele solutionate anterior de Ministerul Public, avand ca obiect fraudarea FNI sau infractiuni de spalare de bani presupus a fi comise de Vintu, fiind identificate urmatoarele dosare:
• 1. Dosarele penale nr.372/D/P/2004 si nr.374/D/P/2004 - care au vizat generarea unor pagube in patrimoniul investitorilor FNI;
• 2. Dosarul penal nr.76/P/2005 - privind prejudicierea Bancii Agricole SA;
• 3. Dosarul penal nr.754/D/P/2006 - privind constituirea Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID) SA;
• 4. Dosarul penal nr.34/D/P/2005 - privind falimentul Bancii Romane de Scont", se arata intr-un comunicat al Ministerului Public, citat de Mediafax.
Din analiza de ansamblu a dosarelor a rezultat ca parcursul procesual al acestora este similar, fiind identificate numeroase incalcari ale normelor de procedura, dispozitii repetate de disjungere a cauzei cu privire la unele persoane cercetate si solutii atipice pentru practica organelor judiciare.
Punctul de convergenta al cauzelor de mai sus consta in aceea ca activitatile au fost derulate prin intermediul societatilor comerciale membre ale Grupului Gelsor, controlat, direct sau prin persoane interpuse, de Vintu, spune Ministerul Public.
"Faptele savarsite au vizat, in esenta, configurarea si exploatarea intr-o perioada indelungata de timp a unor fluxuri financiare ilicite, utilizand practic aceleasi modalitati de operare si implicand aceleasi persoane si institutii. Separarea artificiala a dosarelor a condus la ignorarea legaturilor temporale si de cauzalitate, astfel incat cercetarile s-au limitat la lamurirea partiala a circumstantelor in care au fost comise faptele", explica sursa citata.
Intre altele, mai spune Ministerul Public, expertizele realizate nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani obtinute si modul de directionare a acestora, desi acest aspect era de esenta aflarii adevarului.
"Avand in vedere aceste aspecte, prin ordonanta din 3 august 2011 a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a dispus infirmarea solutiilor de neurmarire din dosarele mentionate si continuarea cercetarilor in cadrul aceleiasi cauze, intr-o abordare unitara", precizeaza Ministerul Public.
