- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro

Studiu: Numarul romanilor care nu-si pot achita facturile la utilitati s-a triplat in 6 ani

09 Feb, 15:45 • Redactia DailyBusiness
Ponderea procentuală a consumatorilor din Romania care nu-și pot achita rata/chiria pentru locuință și facturile la utilități s-a triplat in perioada 2007-2013, ca urmare a alinerii treptate la prețurile europene, potrivit unui studiu.
Studiu: Numarul romanilor care nu-si pot achita facturile la utilitati s-a triplat in 6 ani

 
Într-o comunicare susținută destul de recent
sub egida Academiei Române, din partea Institutului de Sociologie, a fost
prezentată o interesantă situație a consumatorului de energie din România.

Colectivul de cercetare  (Ilie Bădescu, Ion Glodeanu, Andreea Nicolaescu,
Adela Șerban) a demonstrat cu date concrete situația dificilă a consumatorului
român în ce privește achitarea costurilor cu energia, în comparație atât cu
evoluția fenomenului în timp, cât și cu situația existentă pe plan general în
cadrul Uniunii Europene.  

Este o cercetare întreprinsă la inițiativa
Agenției Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), preocupată de
reacția pe plan economic și social la îndeplinirea condițiilor prevăzute
privind liberalizarea prețurilor și integrarea României în piața unică
europeană de energie, condiții transformate în măsuri concrete,  prin
efectul aplicării Memorandumului semnat cu Comisia Europeană și a Acodului cu
Fondul Monetar Internațional.

Autorii constată o anumită polarizare a accesului la sursele de energie în
România, unde  au încălzire centrală 45,7% din locuințe (dintre care 75,3%
în mediul urban și  doar 9,9% în mediul rural), iar 83% dintre locuințele
rurale folosesc sobe cu lemne. Încălzirea cu gaze este prezentă la doar 3,3%
din locuințele urbane și  2,3% din locuințele rurale.

În fața acestor
cifre, este firesc să ne preocupăm de posibilitățile de economisire a
cheltuielilor cu energia în cazul locuințelor cu încălzire centrală.

Ca urmare a alinerii treptate la prețurile europene, în  6 ani (perioada
2007-2013), în România povara în bugetul consumatorului a crescut cu 20 de
procente peste nivelul din 2007, în timp ce în Europa s-au înregistrat doar 1,7
de procente.  În general, în Vest a rămas aproximativ la același prag (a
crescut cu 0,9 de procente). Cercetătorii constată că în România avem o
triplare.

Povara facturilor: ponderea procentuală a consumatorilor care nu-și pot achita
rata/chiria pentru locuință și facturile la utilități.
 

Țara  2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Bulgaria 31 35.5 34.8 33.8 30.9 31.5 36.1
Cehia 5.6 4.4 5.8 6 6.1 6 5.4
Ungaria 19.1 16.5 22.2 24.3 24.7 26.4 26.2
Polonia 18.2 11.3 14.1 15.3 14.2 15.2 15.1
Romania 10.1 25.4 27.1 29.8 30.2 31.1 30.5
Slovacia 7.6 5.3 13.4 12.1 8.5 8.3 8.1
Europa de est – media 15.27 16.4 19.57 20.22 19.1 19.75 20.23
Belgia 6.1 6.9 7.3 7.8 7.8 8.3 6.5
Germania 5.8 5.6 5.6 4.9 5.2 4.8 5.1
Franta 9.8 9.6 11.2 10.8 9.9 10.2 9.2
Luxemburg 2.7 2.4 4 3.3 3.9 4.2 5.2
Olanda 4.3 4.1 4.1 4.9 4.9 5 5
Austria 3.9 6.8 7.1 7 7.3 6.5 7
Europa de Vest – Media 5.43 5.9 6.55 6.45 6.5 6.5 6.33
UE 27 10 10.4 11.7 11.9 11.6 11.5 11.7

 
 
La orizontul anului 2021, se arată în studiu, procentul consumatorilor români
ce nu-și vor putea achita facturile va crește spre 35-37% , iar efectul
alinierii prețurilor interne la cele de import va conduce la  creșterea de
1,5 ori a prețului la gaze în factura de plată.

O interesantă clasificare a pauperității energetice este prezentată sub trei
forme:  sărăcia în raport cu combustibilul, în raport cu resursele
financiare, și în raport cu accesul la sistem (costul echipamentului). A patra
formă de sărăcie energetică este indusă de politica prețurilor (la scară
națională, regională, europeană). România este afectată de ultimele trei forme
ale sărăciei energetice.

Într-un edificator grafic, cercetătorii Institutului de Sociologie al Academiei
Române arată cum Europa vestică consumă energie ieftină, iar Estul consumă
energie scumpă. Decalajul nu se reproduce pentru țările Europei de Vest, ceea
ce arată că aici politica de prețuri are altă semnificație decât în Est.
Astfel, în Vest politica de prețuri a susținut bunăstarea, iar în Est a adâncit
decalajul și austeritatea.
 
„Toate aspectele prezentate mai sus indică necesitatea adoptării de acțiuni
menite să se concentreze pe problemele consumatorilor de energie. Astfel,
solicităm implicarea consumatorilor prin intermediul asociațiilor de
consumatori în negocierea prețurilor energiei, deoarece piața liberă nu pare a
lucra suficient în favoarea consumatorilor casnici. Totodată, este necesară
promovarea unei culturi a eficienței sociale a consumului energetic: în școală,
mass-media, sistemul juridic. De asemenea, trebuie menținut sprijinul financiar
pentru cei care nu pot să-și susțină  costurile cu energia coroborat cu
realizarea programelor de reabilitare termică a locuințelor.” Conf. univ.
dr. Costel Stanciu,  președinte al APC România.