SUA si UE au inceput oficial constructia "Big Brother-ului" financiar mondial

Dincolo de argumentele oficiale, spun expertii in economie, constructia unor asemenea structuri si reglementarea excesiva a mecanismelor capitalismului pot da nastere unui "Big Brother" mondial.

E nevoie de mai multa reglementare? Trebuie infiintate mai multe institutii de control, de o supraveghere mai atenta a pietelor financiare, a "baietilor destepti", inventatorii celebrelor "credite sub-prime" care au generat cea mai grava criza financiara din istorie? Avem nevoie de un mecanism global care sa monitorizeze bancile, bursele, tranzactiile cu marfuri, pietele de asigurari?

Sunt intrebari care au impartit comunitatea economica mondiala in doua. Intr-o tabara se afla autoritatile si o serie de experti, precum celebrul om de afaceri George Soros, in cealalta cei care considera ca avantajele capitalismului rezida tocmai din libertatea de actiune a capitalului.

Ambele tabere vin cu argumente. Pe de o parte, presedintele Obama si liderii Uniunii Europene spun ca tocmai absenta unor reglementari stricte a generat aceasta criza.

Pe de alta parte, economisti de renume, precum Edward Yingling, presedintele Asociatiei Americane a Bancilor, sau Peter Schiff, presedintele companiei Euro Pacific Capital, considera ca aceste reforme vor genera un nivel si mai ridicat de incertitudine pe pietele financiare.

"Este nevoie de o reforma din temelii a sistemului financiar, de o reglementare clara, pentru ca pe viitor sa evitam astfel de criza", a declarat, zilele trecute, presedintele american Barack Obama, cu ocazia prezentarii planului de reforma a sistemului financiar.

La randul lor, europenii, in frunte cu presedintele francez Nicholas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel, subliniau necesitatea infiintarii unor institutii si unor mecanisme de control a pietelor financiare.

Cine are dreptate? Unul dintre "suporterii" reglementarii este, in mod paradoxal, celebrul George Soros, care de-a lungul carierei nu s-a ferit de speculatii financiare.

Ajuns la varsta senectutii, miliardarul pare sa fi ajuns la concluzia ca speculatiile financiare fac totusi mai mult rau decat bine economiei, motiv pentru care s-a declarat pentru o interventie activa a statului in economie.

Soros a subliniat, intr-un interviu acordat duminica unui post de televiziune polonez, nevoia implementarii unei legislatii care sa reglementeze pietele globale. "Nu va fi usor, dar daca nu vom reusi, globalizarea, asa cum o cunoastem, se va destrama", a precizat miliardarul american.

In cealalta tabara, reprezentantii fondurilor de investitii speculative, dar si o serie de experti, considera ca acest exces de reglementare va determina o accentuare a problemelor si va genera efecte negative.

"Infiintarea unei structuri coordonate de supraveghere va genera, dincolo de incalcarea libertatii de actiune, o problema majora", a spus Douglass Elliott, economist al Brookings Institution.

Expertul Diana Furchtgott-Roth de la Hudson Institute a declarat, pentru Reuters, ca prin reglementarea excesiva a sistemului financiar s-ar putea ajunge in situatia ca multe dintre business-urile private sa fie controlate la nivel politic.

Pe de alta parte, Hal Schott, profesor de finante la Harvard si director al Comisiei de reglementare a pietelor financiare, a aratat ca daca reforma va fi aplicata in forma prezentata de Obama, va lasa foarte multe portite de iesire celor inventivi.

"Reglementarile vor ingreuna si mai mult activitatea pietelor financiare cu masuri inutile care vor genera costuri si astfel vor reduce calitatea serviciilor financiare, furnizand avantaje competitive celor mai mari si mai putin inovatoare companii", a subliniat presedintele companiei Euro Pacific Capital, Peter Schiff, pentru AFP.

Reformele, G7 si supravegherea mondiala

Dincolo de argumente, spun expertii, cert este ca balanta disputei ideologice intre adeptii reglementarii si cei ai politicii "laisez-faire" tinde sa incline puternic spre Obama si suporterii sai.

Si asta in conditiile in care G7, grupul celor mai industrializate tari ale lumii, milita recent pentru continuarea eforturilor comune de stopare a efectelor crizei economice, dincolo de clasicele injectii financiare.

"Date recente sugereaza ca ritmul declinului economic din cadrul economiilor noastre a incetinit si anumite semne de stabilizare incep sa apara. Vom continua sa actionam astfel incat sa deblocam creditarea, sa oferim lichiditati, sa injectam capital in institutiile financiare, sa protejam depozitele si sa eliminam activele toxice," se arata intr-un comunicat al G7.

De la declaratii la fapte, pasii au fost facuti foarte repede.

Barack Obama a prezentat, saptamana trecuta, planul sau de reforma a sistemului financiar, cel mai amplu din ultimii 70 de ani. La numai cateva zile distanta, si in ciuda opozitiei timide a Marii Britanii, liderii Uniunii Europene anuntau in cadrul summit-ului de la Bruxelles, intentia de a construi o noua structura de reglementare.

In Statele Unite, presedintele Obama a propus Congresului extinderea puterilor Federal Reserve (sistemul de banci centrale americane) pentru a monitoriza bancile, marile companii si fondurile de investitii, in tentativa de a evita noi falimente ca Bear Stearns, Lehman Brothers sau AIG.

Pe de alta parte, in Uniunea Europeana ar urma sa fie infiintat un comitet european pentru riscuri sistemice, cu rolul principal de a semnala autoritatilor posibilele riscuri financiare, fie ca este vorba de sistemul bancar, asigurari sau alte domenii ale economiei.

In Statele Unite, Obama a mai propus, printre altele, infiintarea unei agentii care sa monitorizeze toate produsele financiare destinate consumatorilor, fie ele credite, obligatiuni sau asigurari. La fel, europenii au anuntat infiintarea a 3 noi autoritati paneuropene, responsabile cu supravegherea bancilor, companiilor de asigurari si pietelor financiare.

In Statele Unite, planul Obama este asteptat sa intre in dezbaterea Congresului in aceste zile, in timp ce in Europa, Comisia Europeana a fost insarcinata sa inainteze, pana in toamna, propuneri legislative pentru concretizarea reformei.

Chiar daca in UE, un proiect concret de reglementare ar urma sa fie propus abia la toamna, specialistii spun ca are sanse sa fie aplicat mai repede, in conditiile in care, practic, toata lumea este de acord in privinta necesitatii reformei.

In schimb, in Statele Unite, potrivit presedintelui Asociatiei americane a bancilor, Edward Yingling, reforma va fi foarte dificil de trecut prin Congres, iar acest fapt va genera un nivel ridicat de incetitudine pe pietele financiare.

"Ne aflam intr-un moment in care putem pune capat conflictelor juridice si razboaielor ideologice ce sustin o structura arhaica, incapabila de prevenire si gestionare a unor crize", a declarat, pentru Reuters, Hal Schott, profesor de finante la Harvard si director al Comisiei de reglementare a pietelor financiare.

"Reforma finala trebuie insa sa fie mult mai cuprinzatoare decat de propune acum administratia Obama si ma astept ca in Congres sa fie operate modificarile necesare", a adaugat Schott.

Autor: Adrian Negrescu