Dexia a acceptat luni nationalizarea diviziei bancare din Belgia pentru a primi 4 miliarde euro de la guvernul belgian si pentru a avea acces la garantii de stat de 90 miliarde euro pentru finantarea atrasa in urmatorii zece ani, relateaza Mediafax.
Salvarea Dexia creste presiunile din sistemul bancar, guvernele din zona euro fiind indemnate sa consolideze bancile in contextul posibilelor socuri care ar putea fi generate de accentuarea crizei datoriilor de stat din zona euro si de franarea cresterii economice globale.
Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy au anuntat la sfarsitul saptamanii trecute ca vor pregati, pana la summit-ul G20 din 3-4 noiembrie de la Cannes, un plan de rezolvare a crizei si de recapitalizare a bancilor, fara a oferi alte detalii.
"Ne asteptam ca UE sa ceara un nivel minim al capitalului Tier 1 in anumite conditii de stres, dar si sa creasca rata capitalului de rang intai in conditii normale. Bancile vor fi nevoite sa ajunga la aceste niveluri intr-o perioada scurta de timp", a declarat o sursa din industria bancara germana.
Bancile nu sunt implicate inca in negocieri cu guvernele privind rezervele de capital, insa analizeaza deja ce optiuni ar avea daca ar fi nevoite sa actioneze urgent, au afirmat mai multi bancheri.
De asemenea, institutiile de credit sunt ingrijorate in privinta volumului de capital pe care ar trebui sa-l atraga in urma deciziilor liderilor europeni, dupa ce multi obsevatori au cerut UE sa urmeze aceeasi abordare "tip bazooka" a fostului secretar general al Trezoreriei SUA Hank Paulson, care a obligat bancile sa-si majoreze capitalul.
Premierul britanic David Cameron se numara printre cei care le-a transmis liderilor din zona euro sa adopte o astfel de solutie.
"In cazul in care capitalul are vreo sansa sa stabilizeze bancile, va fi nevoie de majorari mari. Am incepe de la cele 200 miliarde euro estimate de Fondul Monetar International. Astfel, guvernele din zona euro ar putea ajunge sa controleze 40% din sectorul bancar, daca o astfel de suma ar veni de la stat", comenteaza analistul UBS Alastair Ryan.
Bancile europene se confrunta cu deteriorarea semnificativa a accesului la piata de credit, situatie care va continua sa le afecteze profiturile, noteaza analistul Huw van Steenis al Morgan Stanley.
Banca Centrala Europeana a extins saptamana trecuta schemele de lichiditate pentru banci, dar ar putea fi nevoita sa prelungeasca pentru trei-cinci ani programele de sprijin pentru a acoperi volumul de imprumuturi interbancare care trebuie refinantat in perioada 2012-2014, de 1.700 miliarde euro, a adaugat el.
Orice initiativa va fi intarziata insa de divergentele de la varful UE privind modul in care statele zonei euro ar putea finanta o recapitalizare coordonata a bancilor.
Franta vrea sa acceseze Fondul European de Stabilitate Financiara, care dispune de 440 miliarde euro, in timp ce Germania vrea ca acest mecanism sa fie unul folosit numai in situatii de urgenta, dupa ce toate celelalte variante vor fi esuat.
Intre timp, China a folosit luni fondul suveran al guvernului pentru a cumpara actiuni bancare pe piata secundara, venind astfel in sprijinul sectorului financiar.
Totodata, bancile europene par reticente sa apeleze la investitorii privati, deoarece preturile scazute ale actiunilor ar genera diluari semnificative ale participatiilor actionarilor care nu vor dori sa ia parte la majorarile de captial. La randul lor, investitorii privati nu se grabesc sa ajute bancile in timp ce criza datoriilor de stat nu a fost inca rezolvata.
Bancile franceze sunt considerate cele mai vulnerabile la criza datoriilor de stat din zona euro, iar BNP Paribas si Societe Generale ar putea accepta infuzii de capital in cadrul unei scheme mai mari de sprijin pentru sistemul bancar, potrivit informatiilor aparute in weekend in presa internationala.
Oficial, institutiile de credit din Franta neaga ca au nevoie de capital suplimentar si sustin ca zvonurile din piata sunt determinate de situatia dificila in care se gasesc unele tari din zona euro, si nu de fragilitatea bancilor.
Marile banci din Italia, Spania, Portugalia si Germania sunt de asemenea considerate candidate la recapitalizare.
Deutsche Bank se opune unei recapitalizari generalizate, cerand abordarea problemei de la caz la caz.
