BNR continua sa taie din dobanda cheie pana la minimul istoric de 4,5%

De asemenea, BNR a
decis mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime
obligatorii aplicabile pasivelor in lei (15%) si in valuta (20%) ale
institutiilor de credit.

Consiliul de
administratie al BNR a mai hotarat gestionarea adecvata a
lichiditatii din sistemul bancar.

Si la sedinta anterioara, din 1 iulie, CA al
BNR a
decis reducerea
ratei dobanzii de politica monetara la 5,0% pe an de la 5,25%.

Revolut dă lovitura. Se lansează refinanțarea creditelor

Revolut lansează un nou proiect benefic pentru clienții actuali, dar și pentru cei noi. Se vor putea refinanța creditele.

Salt Bank, prima bancă românească, 100% digitală! Cine se află în spatele ideii inedite 

Salt Bank - un salt în tehnologie! Este prima bancă 100% românească și 100% digitală.

Decizia luata astazi de banca centrala este peste asteptarile analistilor, care au prognozat o reducere a dobanzii cheie pana la 4,75%.

Conform
opiniilor exprimate de 14 din 19 participanti la un sondaj intern in
cadrul Asociatiei Analistilor Financiar – Bancari din Romania
(AAFBR), Banca Nationala a Romaniei ar putea reduce dobanda de
politica monetara la 4,75%
la urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie pe probleme de
politica monetara din 5 august. Restul
participantilor la sondaj estimeaza pastrarea dobanzii la nivelul de
5%.

Analistii se asteptau ca dobanda cheie sa fie redusa la 4,5% abia in luna decembrie 2013, urmand sa scada la 4,25% pana in decembrie 2014.

Acestia au mai estimat ca rezervele
minime obligatorii pentru pasivele in
lei ar putea fi pastrate la nivelul de 15% in anul 2013 si apoi
reduse la 12% pana la finele anului 2014. Rezervele minime
obligatorii pentru pasivele in valuta ar putea fi pastrate la nivelul
de 20%, atat in anul 2013 cat si in anul 2014, conform opiniei
majoritatii participantilor la sondaj.

Care au fost opiniile analistilor AAFBR:

„Banca
Nationala a Romaniei ar putea reduce dobanda cheie cu 0,25 puncte
procentuale la un nou minim istoric de 4,75% la sedinta de politica
monetara din luna august datorita reluarii procesului de dezinflatie
incepand cu luna iulie a.c. Diminuarea rapida a presiunilor
inflationiste in principal pe fondul unui an agricol bun ar putea
oferi bancii centrale un spatiu mai mare de manevra in perioada
imediat urmatoare de aceea exista sanse mari de a vedea inca o
reducere de 0,25 puncte procentuale la sedinta din luna septembrie”,
a declarat Dorina Cobiscan,
membru AAFBR, analist BCR.

Adrian
Mitroi, vicepresedinte AAFBR, analist
economic, lector ASE: „Nu ar trebui sa avem modificari substantiale
ale RMO in lei. Economia are un deficit de solvabilitate si nu de
lichiditate. Pentru crestere economica este nevoie de credit privat.
Creditul institutional (FMI) are orizonturi scurte, este in general
asezat pe principii politice si de apartenenta la UE dar nu este
aducator de crestere economica si de joburi mai bine platite. Aceste
realizari sunt consecinte doar ale creditului privat care la randu-i
este ulterior investitiilor de capital private. Solvabilitatea este
mai degraba influentata de elemente de ordin structural si de ciclu
economic. Imbunatatirea solvabilitatii unui debitor se poate face ori
prin dezintermediere ori prin capitalizare. Dezintermedierea este cu
mult mai ineficienta in capitalizarea unei entitati economice decat
aportul de capital si totusi este deocamdata preferata de investitori
– in special pentru ca randamentele asteptate nu sunt suficiente.
Aceasta este una din consecintele neintentionate ale deluviului
monetar alimentat de marile banci centrale”.

„Luand
in considerare si ceea ce se intampla in regiune, interesul pentru
atenuarea riscului valutar devine preponderent. Politicile
macro vor sugera creditarea in moneda locala,
evitarea celei in alte monede, si deci eliberarea de euro in economie
se va duce in special spre domiciliul capitalului (dezintermediere)
si mai putin inspre creditarea pentru investitii. Nu vad motive
imediate de modificare a RMO in valuta”, a adaugat Adrian Mitroi.

Nicolae
Covrig, membru AAFBR, analist
Raiffeisen Bank: „Reducerea rapida a ratei inflatiei anticipata
pentru perioada imediat urmatoare si cererea interna slaba sunt
factori esentiali care sustin ciclul de reducere a ratei dobanzii de
politica monetara. De asemenea, sentimentul pozitiv al investitorilor
pentru activele in lei creeaza confort pentru banca centrala pentru a
relaxa politica monetara”.

Ana-Maria
Morarescu, membru AAFBR, analist
Raiffeisen Bank: „Asa cum a indicat la ultima sedinta de politica
monetara, BNR probabil va continua relaxarea graduala a conduitei
politicii monetare in urmatoarea perioada. Perspectivele privind o
scadere mai rapida a ratei inflatiei (avand in vedere anul agricol
bun, reducerea tarifelor la energia electrica, reducerea TVA pentru
paine, precum si cererea interna deteriorata) sprijina un ciclu
amplu de taiere a ratei cheie. Astfel,
ar mai putea urma patru taieri consecutive de 25 puncte de baza (pb)
ale ratei de dobanda de politica monetara pana la 4%. Deteriorarea
apetitului pentru risc constituie in momentul de fata principalul
factor ce ar putea impiedica banca centrala sa reduca rata cheie”.

Florentina
Cozmanca, membru AAFBR, senior
economist RBS Romania: „Ne mentinem scenariul de baza ce ia in
considerare o reducere graduala a ratei de politica monetara, in pasi
a cate 25 de puncte de baza, in cadrul urmatoarelor trei sedinte,
astfel incat la sfarsitul anului dobanda cheie sa ajunga la 4,25%.
Insa, in contextul reducerii estimarilor privind inflatia (inca din
luna septembrie coborand sub rata de 3% datorita scaderii taxei pe
valoarea adaugata pentru grau, faina, paine si alte anumite produse
de panificatie), consideram ca riscurile legate de acest scenariu
s-au schimbat in favoarea unei politici monetare mai relaxate”.

Tiberiu
Voicu, membru AAFBR, analist corporate
& investment banking BRD Groupe Societe Generale: „Avand in
vedere restrictiile privind creditarea in valuta impuse de Banca
Centrala, consider ca vom asista in perioada urmatoare la o relaxare
a dobanzii de politica monetara, necesara pentru
a face imprumuturile in lei mai atractive
si pentru a evita anumite blocaje ce s-ar putea crea si implicit
efectele acestor blocaje (ex. limitarea programului Prima Casa doar
la credite in lei (semnificativ mai scumpe momentan decat creditarea
in euro) si potentiala continuare a scaderii preturilor imobilelor
eligibile pentru programul Prima Casa ca urmare a contractarii
cererii din cauza dificultatilor in accesarea de finantari imobiliare
la un nivel de costuri convenabile)”.

Cristiana
Barabula, membru AAFBR, analist credite
BRD Groupe Societe Generale: „Estimez mentinerea nivelului actual
al ratei dobanzii de politica monetara la urmatoarea sedinta BNR, pe
fondul deprecierii monedei nationale. Ratele rezervelor minime
obligatorii (lei si valuta) ar putea ramane nemodificate in luna
august 2013. Incepand cu decembrie 2013 BNR ar putea continua
relaxarea graduala a politicii monetare, in sprijinul unei cresteri
economice durabile”.