Publicat pe 04 ian. 2010 la 16:14 | 755 afisari
Criza mondiala, falimentele ce i-au urmat, blocajul politic si cel economic, criza magistratilor, dar si succesul Romaniei in a-si asigura finantarile de care avea nevoie pentru a trece criza, sunt momentele cheie ale anului trecut.
Criza financiara globalaa indus Romaniei in 2009 o scadere economica ce s-ar putea situa la 7-8% pentru intregul an 2009. Multe piete au cazut, iar investitorii si finantatorii au decis sa isi retraga banii din plasamentele pe Romania, pe care le-au considerat prea riscante. A urmat, automat o criza a creditarii, care a blocat o parte a activitatii economice. Lipsa cash-ului, generata de scaderea activitatii (ca urmare a declinului cererii atat pe plan local cat si la export), dar si de intarzierea achitarii datoriilor pe care statul le avea la intreprinzatori, a adus multe companii in situatia de a nu isi mai achita obligatiile. De aici s-a declansat un lant de proceduri de insolventa si caderea mai multor piete: imobiliare, retail IT&C, auto. Direct sau indirect, toate celelalte evenimente au avut drept motor criza globala.
Declansarea
procedurilor de insolventa pentru companii precum Flanco, in sectorul IT&C si PIC, in retail, doi mari jucatori ai pietelor de profil. Impactul celor doua cazuri a fost major atat la nivel de sector, cat si la nivelul sistemului bancar, dat fiind ca expunerea sistemului bancar pe cele doua companii se ridica la cateva sute de milioane de euro.
Unul dintre cele mai importante evenimente care a marcat business-ul local in 2009 a fost
semnarea acordului de imprumut dintre Romania si institutitiile financiare internationale, la finele lunii martie, care se ridica la o valoare totala de aproximativ 20 de miliarde de euro.
Impactul semnarii acordului a fost instantaneu pe pietele financiare. Leul a urmat o apreciere continua circa doua saptamani, de la circa 4,3 lei/euro pana la 4,1189 lei/euro. In plus, de-a lungul intregului an moneda a cunoscut doar fluctuatii mici in raport cu moneda europeana, creand astfel o conditie esentiala pentru bunul mers al afacerilor: stabilitatea financiara. Cu un an in urma, moneda nationala scazuse cu circa 15% in raport cu euro. De asemenea, semnarea acordului a influentat pozitiv piata bursiera, indicele BET si SIF- urile inregistrand cresteri spectaculoase pe rastimp scurt. A scazut totodata costul riscului de tara, ceea ce a permis diminuarea, ce-i drept, foarte modesta, a dobanzilor bancare.
Semnarea angajamentului principalelor noua banci locale cu capital strain de a isi mentine expunerea pe piata locala, imediat dupa incheierea acordului cu FMI. Mentinerea liniilor de credit ale bancilor mama catre filialele locale a insemnat pastrarea in tara a resurselor necesare pentru finantarea sectorului public si a economiei.
Diminuarea expunerii ar fi putut insemna, intre altele, rescadentarea in avans a unora din creditele bancare, ceea ce, in contextul crizei economice, ar fi reprezentat o lovitura dura data afacerilor, oricum slabite de criza.
Succesul cunoscut de Dacia Logan pe piata europeana In primele 11 luni, Dacia inregistrase vanzari in crestere cu peste 90% in Europa de Vest, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Masina s-a clasat pe primul loc in topul cresterilor vanzarilor in Europa in cadrul perioadei mentionate.
Lansarea, la jumatatea anului, a Programului Prima Casa a insemnat, pentru banci, oportunitatea de acorda credite noi, in conditii sigure. Pana la finele anului valoarea totala a garantiilor acordate de stat in cadrul programului de finantare a achizitie prin credit a locuintelor a urcat la circa 500 de milioane de euro. In contextul blocarii creditarii, introducerea Primei Case a insemnat, pentru multe banci, un balon de oxigen pentru afacerea pe retail. Usoara crestere pe care au inregistrat-o creditele la sold pe segmentul retail la finele anului ar fi fost practic imposibila fara Prima Casa, spune, de pilda, Lucian Anghel, economist sef al Bancii Comerciale Romana.
Luna septembrie a fost marcata de
greva judecatorilor, declansata ca reactie la legea salarizarii unice, care, odata aplicata, conduce la o reducere a veniturilor magistratilor cu circa 40%. Greva s-a intins pe durata lunii septembrie,
mii de dosare de judecata fiind blocate in acest interval. Oprirea activitatii judecatoresti a insemnat, pentru mediul de afaceri, pierderi de cateva zeci de milioane de euro, dupa estimarile unora din reprezentantii pietei.
Criza politica generata de iesirea PSD de la guvernare, mai intai, si, mai apoi, de caderea guvernului Boc, a insemnat intarzierea adoptarii multora dintre actele legislative necesare functionarii economice, punctul culminant al crizei fiind amanarea accesarii transei a treia de imprumut de la FMI. In consecinta, statul a fost fortat sa apeleze la surse mult mai scumpe de bani, pentru finantarea deficitului public.
Schimbarea sursei de impumut a reprezentat un cost suplimentar de imprumut de cateva zeci de milioane de euro pentru stat.
O influenta nefasta asupra economiei au avut-o, totodata,
alegerile prezidentiale si europarlamentare. Din dorinta de a atrage capital electoral, guvernantii au amanat reforma publica, ceea ce a mentinut la cote importante cheltuielile din sector, deficitul bugetar ramanand pronuntat.
Scaderea investitiilor straine directe pana la 4 - 5 miliarde de euro, aproape jumatate din valoarea din 2008. Nivelul investitiilor a fost o urmare directa a crizei financiare care, pe de o parte, a slabit multe dintre afaceri, anuland planurile de expansiune ale mangerilor, dar a si restrictionat accesul la resurse. Intrarea pe piata locala a unor investitori straini prin fuziuni sau achizitii a fost totodata mult restrictionata, din cauza acelorasi motive. In ciuda scaderii acute din 2009 in raport cu 2008, investitiile straine directe, considerate principalul finantator al deficitului de cont curent, se pare ca au reusit anul trecut sa acopere, aproape in totalitate, deficitul. In 2008, ele au reprezentat circa 45% din valoarea totala a indicatorului.
