Companiile fac portretul bancilor: Pentru unii muma, pentru altii ciuma

Costul crescut al creditelor, dar si refuzul bancilor de a finanta in continuare companii riscante, au incordat mult relatia dintre banci si companii, pe fondul crizei.

Criza pare sa fi lovit cel mai mult in companiile din domenii afectate serios de fluctuatiile economice, dar care, totodata, prin natura activitatii, sunt dependente de finantari. Legatura acestora cu bancile s-a tensionat mult in ultimul timp, iar in relatia lor cu companiile din domeniu, institutiile financiare par sa fi „scos din teaca” toate armele pe care le au la indemana – cresteri de dobanzi, refuzul de a rescadenta creditele cu probleme, executari silite, refuzul de a acorda noi credite.

Unul dintre cele mai bune exemple este industria textila. Potrivit Marianei Grapini, sefa Fepaius, patronatul firmelor industria textila, bancile sunt rigide atunci cand se pune problema sa negocieze contractele de credit cu firmele din domeniu.

Cum pot economisi românii cu salarii și pensii mici. Cele mai bune 3 sfaturi pentru a gestiona bugetul lunar

Cum pot economisi românii cu salarii și pensii mici. Economisirea ar trebui să fie o regulă de la care să nu se abată nimeni, în…

Fondul de investiţii al lui Viorel Cataramă, rămas fără autorizaţie de funcţionare. Cât de grav a fost eşecul omului de…

Nova Vision Investments, societatea de administrare a activelor financiare deținută de Viorel Cataramă, a luat o decizie radicală privind activitatea sa în piața de capital…

„Indicele de solvabilitate al firmelor din domeniu s-a degradat in timp. Dar este de neinteles de ce bancile nu accepta sa finanteze macar in conditiile in care e vorba de companii bune, unde bancile s-ar putea baza pe un istoric al firmei”, a spus Maria Grapini.

[quote=Maria Grapini, sefa patronat textile]Guvernul s-a angajat sa capitalizeze bancile, pentru ca acestea sa ofere credite la costuri rezonabile intreprinzatorilor, lucru care nu s-a intamplat[/quote]
Grapini a atras atentia ca multe din firmele din industria textila sunt de dimensiuni mici. Multi dintre patronii acestora si-au garantat creditele cu propria casa. Situatia lor a devenit foarte grava, in conditiile in care multi nu au reusit sa isi achite creditele, pe fondul devalorizarii leului din ultimul timp, iar executarea garantiilor ii lasa fara locuinta. Potrivit sefei Fepaius, executarile celor cu datorii se fac in regim de urgenta, chiar si dupa o intarziere de o luna la plata.

Solutiile propuse de patronatul din domeniu au fost ca bancile sa accepte amanarea ratelor si sa scada costurile de finantare, in conditiile in care bancile au majorat mult in ultimul timp dobanzile.

[quote=Maria Grapini, sefa Fepaius]Pentru un contract la care aveam initial, in urma cu 1-2 ani, o dobanda de 5-6% la euro, acum dobanda s-a majorat la 10-11% pe an[/quote]
Potrivit directoarei Fepaius, una din solutiile propuse bancilor a fost aceea de a isi reduce comisioanele, pentru a face creditele mai suportabile companiilor din domeniu: „Si noi am redus preturile, este normal ca si ei sa renunte la unele costuri. Am scazut tarifele foarte greu deoarece suntem prinsi intre costuri fixe. Salariile sunt negociate pe ramura, iar costurile cu utilitatile nu pot fi negociate.”

Aceasta a mentionat ca recent a facut o sesizare la Consiliul Concurentei „pentru abuzul de pozitie dominanta a bancilor care au crescut mult costurile la credite”. Grapini a precizat ca bancile au recurs in ultimul timp chiar si la majorarea dobanzilor la creditele contractate cu ani in urma. „Pentru un contract la care aveam initial (in urma cu 1-2 ani) o dobanda de 5-6% la euro, acum dobanda s-a majorat la 10-11% pe an”, a spus Grapini.

In plus, in conditiile in care domeniul textilelor este considerat de banci unul din cele mai afectate de criza, multe companii sunt refuzate de banci cand cer credite, ceea ce le aduce in situatia de a isi opri productia.

De cealalta parte, Eugen Radulescu, consilier in cadrul bancii centrale sustine insa ca bancile sunt justificate in ceea ce fac, fiind conditionate la randul lor de constrangeri, si ca nu pot fi atat de flexibile, intrucat si-ar ingreuna mult activitatea.

„Bancile sunt la randul lor legate de scadente. Daca un deponent vine sa isi retraga banii, banca nu il poate refuza justificand ca a amanat la plata o anumita companie”, a spus acesta.

Scadentele la credite cu care se confrunta la randul lor bancile sunt foarte stricte, a atras atentia consilierului BNR.

In opinia sa, situatia este greu de comentat in conditiile in care criza a pus in dificultate toate companiile. „Situatia actuala e foarte pacatoasa dar are si partile ei bune, deoarece va cerne in randul companiilor, iar pe piata vor ramane cele competitive”.

Atentie, credite scumpe

Situatia s-a complicat, fara a deveni insa la fel de tensionata ca in industria textila, si in alte domenii economice pentru care bancile accepta inca sa acorde credite, dar la costuri mult mai mari decat anterior.

Potrivit lui Ioan Marginean, patronul producatorului si importatorului de mobila Silvarom, oferta primita din partea bancilor implica dobanzi de 23% pentru creditele in lei, in conditiile in care anul trecut institutiile acordau imprumuturi cu 13-14% dobanda. Pentru euro, seful Silvarom a mentionat ca i s-a facut o oferta de credit cu circa 7-8% dobanda.

Patronul Silvarom a spus ca in 2007 a avut o linie de credit de circa 16 miliarde de lei vechi, din care accesa fonduri atunci cand erau „varfuri de perioada” pentru afacerea sa, iar dobanda la care a contractat creditul era de 9% pe an, in lei.

Dragos Petrescu, directorul lantului de restaurante City Grill, a mentionat ca are in prezent o relatie buna cu bancile, dar si nemultumire legata de acestea, „ce tine insa de o situatie care nu este la latitudinea lor”. Patronul City Grill si-ar dori ca bancile sa ii ofere „dobanzi ca inainte de criza”. Acesta a mentionat ca a apelat in ultimul timp la credite doar pentru strictul necesar.

La randul sau, Ioan Micula, patronul producatorului de bauturi racoritoare European Drinks, a comentat ca marea problema pe care o intampina in lucrul cu bancile este „cresterea marjei pe care acestea o aplica imprumuturilor”.

Exista si debitori fericiti

Insa, surprizator, pe piata exista si acum companii care, data fiind relatia buna cu bancile, dar si riscul mic asociat afacerii, au acces la credite cu costuri la acelasi nivel ca anii anterior, 2007 – 2008.

Radu Timis, patronul producatorului de mezeluri Cristim, a declarat ca relatia cu bancile decurge excelent. Timis lucreaza de patru ani cu o banca locala care ii ofera credite la care aplica, peste nivelul Euribor, o marja de doar 2,5%, iar pentru un credit contractat de la o alta banca locala, patronul Cristim a reusit sa obtina chiar un nivel de dobanda format din Euribor plus 2%. Nivelul Euribor este in prezent de aproximativ 1,5%, ceea ce inseamna ca dobanda creditului la care intreprinzatorul are acces este de 4 – 5% pe an.

Timis a spus ca bancile asociaza un risc minim imprumuturilor pe care i le acorda, si asa se explica nivelurile mici ale dobanzii. Omul de afaceri nu a intampinat in ultimul timp dificultati la rambursarea ratelor si a mentionat chiar ca bancile cu care are relatii de mai multi ani i-au oferit in timp scaderi de comisioane pentru comportamentul bun la plata.

Existenta pe piata a creditelor ieftine este pentru Eugen Radulescu, de la BNR, o dovada ca bancile sunt maleabile si foarte dispuse sa finanteze economia, in conditii care nu implica riscuri foarte mari pentru ele.

Sefa Fepaius are insa o alta parere si considera ca solutia iesirii din „criza creditelor”, tine atat de banci, cat si de autoritati. Aceasta a reamintit ca Guvernul s-a angajat sa capitalizeze bancile, pentru ca acestea sa ofere credite la costuri rezonabile intreprinzatorilor, lucru care nu s-a intamplat.

Pe de alta parte, atitudinea inflexibila a bancilor din Romania, care nu se regaseste pe pietele bancare din alte state europene, le face pe institutiile de credit sa isi creasca numarul de restante, asa incat ar fi interesul acestora sa fie mult mai maleabile, considera sefa Fepaius.

Bancile au crescut dobanzile la credite lunile trecute si pe fondul scumpirii finantarilor la care au acces. Recent insa, finantarile pentru banci s-au ieftinit mult, atat prin diminuarea primei de risc pentru Romania, cat si prin scaderea substantiala a indicelui Euribor.

Pentru a scadea dobanzile la credite, bancile au totodata alternativa de a apela la garantii oferite de fondurile de garantare prezente pe piata, solutie care a fost folosita insa destul de rar. Una din bancile care a apelat recent la aceasta alternativa a fost Banca Transilvania, care a incheiat in acest sens un parteneriat cu Fondul National pentr Garantarea Creditelor Intreprinderilor Mici si Mijlocii. Banca a creat astfel un credit prin care ofera dobanzi de 9,5% la euro si de 15% pe an la lei.

Cash-ul bun trece criza rea

Pe fondul scumpirii si restrangerii accesului la finantare, o clasa privilegiata de intreprinzatori este aceea care dispune de cash-ul necesar pentru desfasurarea activitatilor curente.

Pentru unii intreprinzatori, contractarea de credite ar fi devenit contraproductiva, in conditiile in care dobanzile la care ar fi avut acces le-ar fi scazut competitivitatea. In plus, pe fondul reducerii activitatii, companiile au limitat creditele contractate pentru ca si nevoia de finantare a scazut in mod proportional.

Acestea au fost de exemplu motivele pentru care Ioan Marginean, de la Silvarom, nu a contractat niciun credit in acest an.

Marginean a spus ca in 2009 Silvarom dispune de lichiditate, in conditiile in care anul trecut a fost unul foarte bun. Patronul a preferat sa isi depuna lichiditatile in depozite, unde a obtinut dobanzi de 13% pe an la lei.

Cash-ul a fost de baza si pentru alte companii, care au reusit sa-si finanteze din bani proprii cel putin activitatea curenta. Dragos Petrescu a mentionat ca lantul pe care il conduce are cash-ul necesar derularii activitatii curente, in schimb a apelat la credite pentru investitii. City Grill nu a avut restante la banci, prin urmare Petrescu nu a fost nevoit sa ceara rescadentari de credite.