Romania se pregateste sa imprumute joi 1 miliard de euro de pe piata interna.
Presedintele Traian Basescu a declarat ca spera ca randamentul titlurilor sa fie sub 5%, ceea ce ar demonstra ca increderea investitorilor in piata locala a revenit.
Cat din aceste socoteli ne-au fost stricate insa de criza irlandeza, care a izbucnit zilele acestea, si care, ca orice criza, contribuie la cresterea reticentei investitorilor? Va fi incercarea Romaniei de a obtine un pret bun compromisa de problemele irlandezilor?
Analistul economic Ilie Serbanescu sustine chiar ca in prezent, Romania are fundamente economice mai slabe decat Irlanda din cauza dezorganizarii care a existat in ultimii ani la nivel economic. Numai ca la noi, criza finantarii nu s-a facut inca simtita, deoarece ne aflam sub protectia acordului cu Fondul Monetar International (FMI), arata economistul.
"Romania sufera foarte tare din cauza propriilor probleme, iar daca se intampla ceva pe plan extern, atunci va suferi si mai mult. O dovada este faptul ca in 2010 noua ne-a fost rau, cand toti au dus-o ceva mai bine", a spus Ilie Serbanescu.
"La noi, industria a fost inlocuita de banci, agricultura cu alte servicii, s-au cumparat milioane de masini dar nu s-au facut sosele, au aparut hipermarketuri, dar nu avem fabrici", a adaugat acesta.
In plus, a remarcat analistul economic, economia ca sistem nu functioneza. Astfel, impulsul foarte puternic din 2010, generat de exporturi, nu a fost suficient ca sa reporneasca intreaga masinarie economica. Exporturile au inregistrat o crestere de 25% in primele opt luni ale anului,
In opinia lui Vlad Muscalu, economist in cadrul ING Bank Romania, problemele Irlandei ar putea afecta usor pretul obtinut de Romania joi. Insa atentia investitorilor a fost si este concentrata in special la dificultatile pe care le are Romania in privinta deficitului fiscal.
Care va fi, in aceasta situatie, pretul pe care l-ar putea obtine Romania la emisiunea de joi?
"Pretul de 4,5% oferit de Romania pentru eurobonduri ofera investitorilor un randament de circa 200 de puncte de baza (0,2 procente)", a spus Muscalu. In plus, crede el, pietele financiare locale nu au fluctuat foarte mult din cauza Irlandei.
Pe de alta parte, increderea investitorilor pare sa fi crescut in ultimele luni. Costul riscului de tara pe care investitorii il percep pentru finantarile catre Romania a scazut in ultimul timp.
Ilie Serbanescu este de parere ca guvernul ar putea determina bancile locale sa ii "absoarba" eurobondurile la randamentele pe care le ofera tinand cont ca in timpul crizei, statul s-a finantat consistent de la bancile locale, iar in 2009 randamentele oferite acestora au fost chiar extrem de bune.
Cea mai recenta emisiune de eurobonduri a fost plasata in special catre banci internationale mari, care nu sunt prezente pe piata locala, in conditiile in care creditorii de la noi au pretins ca nu exista suficienta lichiditate in euro pentru a finanta statul. In schimb, Serbanescu este de parere ca atunci nu a fost o problema de lichiditate, ci de cost.
Uniunea Europeana si Fondul Monetar International au convenit sa acorde Irlandei un imprumut de urgenta de 80-90 miliarde de euro, iar oficialii celor trei parti au inceput luni dimineata sa puna la punct detaliile acordului, in timp ce guvernul de la Dublin finalizeaza un buget de austeritate.
Negocierile care au inceput joi la Dublin, intre expertii UE si FMI si guvernul local, au dat nastere duminica la o intelegere pentru un programul de finantare mentionat. Acesta are ca principale obiective solutionarea crizei bancare si reducerea deficitului bugetar din Irlanda, relateaza Mediafax.
Oficialii spera ca decizia va stabiliza pietele financiare, unde dobanzile platite de statul irlandez pentru imprumuturi au crescut la niveluri uriase, propagand un val de ingrijorare in zona euro, indeosebi in privinta Portugaliei si Spaniei, state care au de asemenea deficite si datorii mari.
Guvernul Irlandei pregateste totodata un program de austeritate pe patru ani, care ar putea fi prezentat la inceputul acestei saptamani si vizeaza probabil reducerea deficitului bugetar.
Executivul de la Dublin a anuntat inca din luna octombrie ca lucreaza la un pachet de reduceri de cheltuieli si cresteri de taxe menite sa taie deficitul bugetar record. Costurile de imprumut au continuat insa sa urce, un acord de finantare externa cu participarea FMI devenind inevitabil.
Printre masurile cuprinse in programul de austeritate s-ar putea numara o noua taxa pe proprietate si taieri ale unor beneficii si servicii sociale. Totodata, reducerile de impozit aplicate populatiei cu venituri mari ar putea sa dispara.
Irlanda este cel de-al doilea stat din zona euro care intra intr-un acord cu FMI, dupa ce Grecia a semnat in luna mai pentru un program de finantare externa de 110 miliarde de euro de la UE si Banca Mondiala.
