FINANTE-BANCI

Cum va schimba inflatia calitatea vietii zilnice in Romania?

12 mai 2022, ora 16:33 
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
crestere.jpg
Deși produsele volatile au stat la baza inflației în trecut, creșterea prețurilor este resimțită acum la nivelul unei game extinse de bunuri și servicii, iar combaterea ei este tot mai dificilă, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. Rata inflației a crescut cu 3,7% față de luna martie și cu 13,76% față de luna aprilie a anului trecut, în vreme ce gazele s-au scumpit cu 85% iar combustibilii cu aproape 36%, în țara noastră.

Inflația a tins, până recent, să fie o noțiune destul de abstractă. Deși era, uneori, prezentă în articole din media sau prin jurnale de știri, era destul de dificil de înțeles cum afectează viața cotidiană. Această tendință s-a schimbat, iar în ultimele luni termenul inflație și-a făcut tot mai des apariția în relatările din media. În același timp, inflația a început să devină „palpabilă" pe măsură ce creșterea prețurilor devenea tot mai sesizabilă de la o lună la alta. 

Ce urmează pentru prețuri? Aceasta este întrebarea la care încercăm să găsim un răspuns. 

Presiunile inflaționiste se resimt pe plan global, ca urmare a faptului că factorii care au dus la creșterea prețurilor au efecte pe plan extins. În primul rând, pandemia a dus la scăderea producției și la perturbarea fluxurilor comerciale. În al doilea rând criza energetică a fost accentuată de izbucnirea conflictului din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei. 



În acest context, dinamica inflaționistă nu este surprinzătoareCreșterea prețurilor de consum din SUA a rămas la maximul ultimelor patru decenii în aprilie, în pofida marcării primei moderări a ritmului anual din ultimele opt luni. 

Indicele prețurilor de consum a crescut cu un ritm anual de 8,3% luna trecută, marcând o reducere de la nivelul din martie de 8,5%, dar situându-se ușor peste așteptările economiștilor de 8,1%. Prețurile au crescut cu încă 0,3% față de luna precedentă, un ritm mai lent față de creșterea de 1,2% înregistrată în martie. Avansul a fost alimentat de creșterea costurilor energiei și a alimentelor ca urmare a războiului din Ucraina. Cu toate acestea, eliminând produsele volatile precum alimentele și energia, creșterea lunară a indicatorului core IPC (indicele prețurilor de consum) a crescut într-un ritm mai rapid decât luna precedentă: 0,6% comparativ cu 0,3% în martie. În termeni anuali, a însemnat o creștere de 6,2%. 

Această tendință sugerează că deși produsele volatile au stat la baza inflației în trecut, în momentul de față creșterea prețurilor este resimțită la nivelul unei game extinse de bunuri și servicii, motiv pentru care combaterea ei este tot mai dificilă.  

Președintele american, Joe Biden, a subliniat în cadrul unui discurs că lupta împotriva inflației este „cea mai mare provocare economică" a administrației sale, în timp ce și-a exprimat sprijinul pentru eforturile Fed de a ține sub control inflația. Întrebarea cheie pentru investitori este dacă banca centrală a SUA poate reduce inflația fără a provoca o recesiune. John Williams, președintele Fed din New York, a declarat săptămâna aceasta că provocarea de a ajunge la „un soft landing" (aterizare lină) a economiei va fi dificilă, dar „nu imposibilă". 

Războiul din Ucraina a pus presiune asupra prețurilor la energie și alimente. În același timp, restricțiile referitoare la pandemie din China amenință să agraveze problemele lanțurilor de aprovizionare care au fost prezente în ultimul an. În acest sens, este incert cât de mult poate încetini ritmul inflației până când aceste probleme nu vor fi rezolvate. Datele despre inflație publicate miercuri au arătat că indicele prețurilor de producție (IPP) din China  a crescut, în aprilie, cu 8% în termeni anuali, mai mult decât așteptările prezentate de Reuters privind un avans de 7,7%. 

De asemenea, inflația la nivelul consumatorului a crescut mai mult decât se aștepta. Indicele prețurilor de consum a urcat cu 2,1% față de anul trecut, depășind prognozele analiștilor Reuters privind o creștere de 1,8%. China se va confrunta cu o mulțime de probleme economice, inclusiv cele referitoare la lanțul de aprovizionare și factorii de inflație. 

În România, rata inflației a crescut cu 3,7% față de luna martie și cu 13,76% față de luna aprilie a anului trecut. Materiile prime energetice s-au aflat din nou în centrul atenției, conform datelor Institutului Național de Statistică, gazele s-au scumpit cu 85%, iar combustibilii cu aproape 36%. 

Nici prognozele BNR nu sunt prea optimiste. Banca estimează o inflaţie de 11,2% la finalul T2 din 2022, de 10,2% la finalul T3 din acest an şi de 9,6% la sfârşitul T4 din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei. Astfel, Banca Națională a României a majorat dobânda cheie de la 3% la 3,75% pentru a limita inflația. Creșterea cu 0,75% este cea mai mare din februarie 2008, când rata cheie a fost majorată cu 1%. Decizia de marți este a șasea majorare a ratei anunțată de banca centrală din octombrie 2021, când rata de dobândă era de doar 1,25%. Această decizie vine pe fondul faptului că rata inflației a depășit 10% în martie, pentru prima dată din 2004. Pe fondul cifrelor ridicate ale inflației, analiștii au prezis o creștere și mai îndrăzneață a ratei la ședința consiliului de administrație a băncii centrale de marți. 

Problemele există și în Marea Britanie, unde Banca Angliei a majorat rata cheie a dobânzii săptămâna trecută cu 0,25%, până la maximul ultimilor 13 ani de 1%. Această decizie vizează combaterea inflației, în ciuda avertismentului că există riscuri tot mai mari de recesiune cauzate de criza referitoare la costul vieții. Banca a susținut că inflația ar putea depăși 10% în acest an, dar este probabil să revină către ținta de 2% în termen de trei ani, pe măsură ce șocurile economice cauzate de pandemie și războiul din Ucraina se estompează treptat. Pe lângă problemele globale, economia britanică s-a confruntat și cu riscuri specifice. Lipsa de muncitori și lipsa investițiilor în afaceri au fost accentuate de ieșirea din UE, într-o perioadă în care o discrepanță între cererea și oferta de pe piața muncii îi forța pe angajatori să majoreze salariile. 

Inflația din Germania a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani în aprilie, deoarece războiul din Ucraina a propulsat și mai mult prețurile la energie și, în special, la alimente. Potrivit unui anunț al Oficiului Federal de Statistică (Destatis), în aprilie 2022, bunurile și serviciile din Germania costau în medie cu 7,4% mai mult decât cu un an în urmă. Aceasta este cea mai mare rată înregistrată din toamna anului 1981, când prețurile petrolului au crescut puternic ca urmare a Primului Război din Golf. 

Prognozele actuale sugerează că noi creșteri ale prețurilor urmează să vină. Potrivit unui sondaj al Institutului Ifo, o majoritate substanțială a companiilor locale și internaționale din Germania intenționează să-și majoreze prețurile în următoarele trei luni. Prin urmare, se acordă o probabilitate scăzută scenariului în care rata inflației va scădea sub 7% în următoarele luni. 

Astfel, Războiul din Ucraina continuă să fie principalul motor al creșterii rapide a prețurilor, costul energiei și al materiilor prime apreciindu-se foarte puternic. Această tendință este vizibilă în special în Europa, unde nivelul de dependență energetică de Rusia este ridicat, dar și pe plan global, în SUA benzina atingând un nou preț record. Creșterea prețurilor la combustibil tinde să alimenteze și prețurile altor bunuri și servicii ca urmare a creșterii costurilor adiacente producției. 

Este greu de previzionat când ritmul de creștere a prețurilor va reveni către nivelul țintă vizat de majoritatea băncilor centrale de 2%, dar continuarea procesului de înăsprire a condițiilor monetare pare a fi o certitudine. Faptul că inflația pare a fi „mai încăpățânată" de cât se credea ar putea reprezenta o problemă care să îi forțeze pe decidenții politici să recurgă la o abordare mai fermă decât se anticipa.  

Situația cu inflația este dificil de gestionat. Creșterea prețurilor este inechitabilă, afectându-i mai mult pe cei cu venituri reduse. Acest lucru este o urmare a faptului că deja o mare parte din venituri se duce către bunurile și serviciile de bază, iar spațiul disponibil de manevră este mult mai restrâns. Situația de față a devenit o problemă politică majoră pentru președintele Biden, a cărui susținere a scăzut din cauza preocupărilor legate de modul de gestionare a economiei. 

Dacă Fed continuă să ajusteze rapid politica în acest an, încercând să recupereze din urmă, factorii de decizie riscă să „pună frână" unei economii în viteză. Astfel de opriri bruște pot dăuna, ducând la creșterea șomajului și, eventual, pot duce la o recesiune. Oficialii preferă de obicei să aplice frânele politice treptat, crescând șansele ca economia să încetinească fără durere. 

În Zona Euro, oficialii băncii centrale susțin că au existat rezultate care indică faptul că încrederea consumatorilor a scăzut destul de mult. Acest lucru ar putea fi asociat cu o creștere a economisirii pe fondul precauției, ceea ce ar putea însemna că nivelul de consum nu va fi atât de puternic pe cât se estima anterior, fapt care, cel puțin în teorie, poate duce la temperarea prețurilor în urma scăderii cererii.
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
KeyJobs - Job-uri premium
Marti, 09 August 2022, 17:35
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter