Despre fonduri europene: Cum pot fi accesate, unde sunt blocajele, cum trebuie facut proiectul

DailyBusiness.ro

Ce sume sunt alocate pentru proiectele europene pe sanatate?
Vasile Puscas : Principalele programe operationale ofera un volum de 450-500 de milioane de euro, in exercitiul bugetar 2007-2013, care se indreapta catre domeniul sanatatii.

DB : Pentru ce pot fi solicitate fondurile?
VP : Pentru specializarea resurselor umane, pentru infrastructura, tehnologizare si retehnologizare, cercetare stiintifica si pentru asistenta anumitor domenii deficitare, cum ar fi asistenta medicala pentru oamenii in varsta. Fondurile sunt adresate sectorului public, dar si mediului privat.

DB : Ce diferente majore exista intre sistemul nostru si cel din Vest?
VP : De exemplu, la noi se merge foarte mult pe ideea ca sanatatea are de a face cu spitalul, insa in Europa primeaza ideea de preventie. La noi trebuie construit intreg lantul care porneste de la medicul de familie si ajunge pana la spital.

DB : Cum a mers pana acum absorbtia fondurilor dedicate sanatatii?
VP : Cred ca pana acum s-a consumat foarte putin fata de nevoiele tarii. Din punctul de vedere al contractarii de proiecte stam bine: peste 50% din cele 450 milioane de euro puse la dispozitie erau deja alocale in luna septembrie. Problema este ca aceste proiecte sa fie implementate, adica sa se gaseasca sumele necesare pentru finantare si cofinantare.

DB : Cum arata un caz de succes de proiect pe segmentul de sanatate, finantat prin fonduri europene?
VP : Trebuie gandit foarte bine proiectul in functie de nevoile pietei, adica piata sa ceara ceea ce produci. In momentul in care s-a semnat contractul trebuie sa existe un program de implementare foarte clar, care sa fie urmat intocmai. In cazul in care nu poti acoperi sumele de cofinantare, este bine sa faci un parteneriat cu o institutie financiar- bancara.
[quote=]In achizitii se incearca favorizarea neamurilor, interpusilor[/quote]
DB : Cand trebuie cautata cofinantarea?
VP : Inainte de a depune proiectul. In momentul in care se semneaza contractul, sursele de finantare trebuie clar precizate, nu doar pentru momentul inceperii, ci pe toata durata implementarii.

DB :Unde merg cel mai bine implementarile: in zona publica sau in cea privata?
VP : Pe partea privata, implementarile merg excelent. La sectorul public au fost probleme din cauza mentalitatii in privinta achizitiilor publice. In achizitii se incearca favorizarea nemurilor, interpusilor.

DB : Si unde apar blocajele?
VP : Unele firme au capacitatea sa deruleze proiecte. Altele, care nu au aceasta capacitate, isi pun interpusi care sa conteste rezultatul licitatiei organizata de autoritate, si astfel investitia se blocheaza si se lungeste pe ani de zile.

DB : Cat timp au durat cazurile de succes, care au reusit o implementare in timp record?
VP : Au fost proiecte de infrastructura care s-au terminat intr-un an de zile, timp in care s-a finalizat si constructia si dotarea spitalului.

DB : Exista recorduri de genul acesta si in sectorul public?
VP : Da, sunt autoritati care au gestionat foarte rapid fondurile. Autoritatile publice privesc de regula fondurile foarte „electoralist” si incearca sa amane implementarea spre perioada electorala, ca rezultatul sa fie proaspat in memoria alegatorului.

Nu e o regula, dar din pacate exista asemenea practici. Eu le transmit celor care sunt atat de vrednici ca in perioada respectiva pot aplica si doua programe, asa incat isi pot arata intreaga vrednicie. Nu avem nimic impotriva celor care isi atrag capital politic pentru ca sunt vrednici.
[quote=]Cele mai multe proiecte publice se blocheaza din cauza lipsei de cofinantare[/quote]
DB : Unele firme spun ca nu reusesc sa obtina cofinantare pentru proiectele proprii. Cat de dispuse sunt bancile sa cofinanteze?
VP :Daca ne uitam la primele 10 banci din Romania, observam ca mai orientate spre finantarea proiectelor europene sunt bancile locale, in special CEC Bank si Transilvania, iar in ultimul timp am vazut eforturi si din partea Eximbank. Banca Transilvania se adreseaza IMM-urilor, deci merge exact acolo unde avem probleme mai mari si unde nimeni nu vrea sa isi asume riscul. Dar BT are expertiza necesara in acest sens.

In rest, bancile mari se uita in special spre clienti mari, iar in Romania, un client foarte bun este statul, care nu prezinta riscuri.

DB : Sunt pregatite firmele locale pentru accesarea fondurilor?
VP : Ele apeleaza la consultanta, piata aceasta fiind in formare. Daca nu dezvoltam o piata a consultantei care sa nu se ocupe doar de scrierea de proiecte ci sa mearga pana la implementare si evaluare, nu vom evolua foarte mult. Sunt destul de putine firme de la noi care fac acest lucru. Am vazut deja firme mari straine care au simtit slabiciunile pietei si se pregatesc sa vina la noi.

DB : Ce alte probleme intervin in accesarea fondurilor?
VP : Autoritatile publice sunt dezavantajate pentru ca in Romania nu exista bugete multianuale. Or, proiectele strategice sunt cu bataie multianuala, asa incat trebuie sa ai in fiecare an certitudinea finantarii. Circa 80% din fondurile structurale sunt destinare generarii de bunuri publice.
[quote=]Pana acum, din fondurile europene pentru sanatate s-a consumat foarte putin fata de nevoiele tarii[/quote]
DB :Ati cunoscut cazuri in care proiectele au fost blocate pentru ca de la buget nu s-au mai alocat fonduri pentru cofinantare?
VP : Da. Proiectul este castigat si autoritatea locala trage speranta ca va avea si la anul finantare. Insa la noi niciun primar nu poate spune ca are si anul viitor finantare, pentru ca nu stie ce sume se aloca de la buget. Cele mai multe proiecte publice se blocheaza din cauza lipsei de cofinantare.

La privati, cele mai multe blocari vin dintr-un calcul gresit al oamenilor de afaceri, care nu au evoluat obiectiv piata. Investitorul care este constient ca nu va avea succes cu proiectul lui nu ia nici macar prefinantarea. Altii iau insa 20-30 % din bani, iar apoi isi dau seama ca nu mai pot continua. Urmeaza penalitatile.

DB :Ca volum de finantari alocate pe domeniul sanatatii, care segment cantareste mai mult: cel public sau cel privat?
VP : Ca volum, sectorul public, pentru ca aici avem de-a face cu proiecte mari de infrastructura. Investitiile private au fost initial in special pe zona firmelor mici, cum ar fi cabinetele medicale, dar in ultimul timp am avut implementari de succes si pe policlinici si spitale.

DB :Ca pondere, unde sunt cele mai mari solicitari de fonduri?
VP : Cele mai mari solicitari sunt pe investitii, peste 50%, apoi pe tehnologie, resurse umane si cercetare.