Firmele, criticate de guvernatorul BNR ca nu inteleg reforma fiscala: \”Ele vor stimulente, facilitati si cat mai multe exceptii la plata\”

Cum arata o adevarata reforma fiscala, in opinia expertilor BNR si a analistilor fiscali? Ea implica anularea exceptiilor de la plata, simplificarea documentelor si platilor fiscale, solutii care ar putea aduce, conform specialistilor, si scaderea poverii fiscale. Ei au propus totodata simplificarea schemelor de garantare, solutii pentru scaderea arieratelor dintre care unele chiar radicale, cum ar fi executarea trezoreriei statului.

De ce sunt rele exceptarile de la plata? Pentru ca in loc sa anuleze o parte din costuri, le cresc prin efectele indirecte pe care le au. O rata de impozitare preferentiala acordata IMM-urilor, de exemplu, este o exceptie si, paradoxal, va creste costurile fiscale pentru firme.

Cum anume se creeaza acest fenomen? El se naste din efortul suplimentar depus de firmele respective pentru a dovedi ca se incadreaza in acea categorie speciala, dar si din controalele suplimentare ale autoritatilor, care trebuie sa verifice regimul firmelor, a explicat Amalia Fugaru, consilier in cadrul Bancii Nationale (BNR). Controalele se traduc in costuri suplimenatare pentru stat ce pot fi acoperite doar prin cresterea taxelor, deci majorarea poverii fiscale.

Unele dintre exceptiile care ar trebui anulate sunt facilitatile la plata CAS de care beneficiaza veniturile inregistrate pe drepturi de autor si PFA-urile, a spus Gabriel Biris, partener al casei de avocatura Biris, Goran si Asociatii.

El a sugerat si ca, pentru a creste veniturile bugetare inregistrate din contributii sociale, ar trebui ca ele sa fie percepute luand in calcul veniturile realizate, iar nivelul CAS-ului sa fie stabilit utilizand un plafon de diferentiere. Biris a declarat ca, potrivit calculelor proprii, diferentierea platii CAS-urilor in functie de nivelul de venit ar aduce bugetului circa 3 miliarde de lei.

Alte solutii de imbunatatire a sistemului fiscal tin de simplificarea administratiei de profil si de scaderea arieratelor.

Cresterea numarului de operatiuni pe care Biroul Unic le pune la dispozitia firmelor poate conduce la o decongestionare a administratiei fiscale, in opinia lui Fugaru. O alta solutie propusa de consilierul BNR, pentru eliminarea problemei arieratelor, a fost ca CEC sa acorde credite cu dobanda preferentiala IMM-urilor, care au de recuperat datoriile la institutiile publice. Solutia ca firmele sa apeleze la credite pentru a acoperi restantele pe care le au de incasat nu este recomandata insa si de alti analisti, care spun ca este greu de pus in practica si ca nu rezolva cu adevarat problema.

„Creditele oferite de CEC ar trebuie garantate, asa ca este o solutie greu de pus in practica”, a spus Eugen Radulescu, consilier al guvernatorului BNR. El a spus ca ar trebui mai degraba eliminata coruptia din autoritatile publice locale, pentru ca acum plata datoriilor se face in mod preferential.

Gabriel Biris a venit cu o propunere mult mai radicala pentru anularea arieratelor. „De ce nu se poate executa silit trezoreria pentru datorii? Statul poate sa iti bage mana in cont sa iti ia banii. Tu de ce sa nu poti executa statul?”, a declarat Biris.

Statul a incasat in 2009 doar 60% din impozitul minim

Actualul regim fiscal este considerat greoi si impovarator atat pentru administratia fiscala cat si pentru firme. Fondurile care ar trebui sa circule de la firme spre stat si in sens invers sunt de multe ori oprite de blocaje care cresc nivelul restantelor si de o parte si de alta.

Potrivit datelor prezentate la seminar, in 2009, rata de colectare a impozitelor a avut un nivel destul de redus. Cea mai slaba rata s-a inregistrat la impozitul minim (62%) fiind colectate 962 milioane de lei. Impozitul pe afacerile microintreprinderilor a fost colectat in proportie de 80% – 297 milioane lei, in timp ce impozitul pe profit a fost incasat in proportie de 74%, suma totala fiind de 897 milioane de lei.

Datoriile firmelor catre stat sunt contrabalansate de arierate care, numai la nivelul autoritatilor locale, ajunsesera la finele lui martie la 1,7 miliarde de lei. Finantele au facut deja miercuri un pas pentru reducerea datoriilor sectorului public catre companii, in conditiile in care ministerul a decis acordarea unui imprumut de 1,5 miliarde lei catre autoritatile locale, pentru reducerea datoriilor.

Guvernatorul Mugur Isarescu a mai spus ca desi tema reformei fiscale este esentiala pentru mediul de afaceri, discursul public o evita, focalizandu-se in special pe problemele sociale.