- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Finante-Banci

FMI pune statul la dieta. Daca nu slabeste, specialistii il vad la anul in faliment

09 Nov, 00:01 • gecad.net
Intarzierea transei a treia de imprumut de la FMI ar putea fi doar inceputul unei povesti triste pentru Romania, in care statul ar intra in incapacitate de plata, leul s-ar deprecia, iar sansa unei redresari economice s-ar amana "la infinit", din cauza lipsei banilor pentru investitii, spun unii analisti, care atrag atentia ca in cazul in care statul nu reduce cheltuielile, acesta este cel mai probabil scenariu.
FMI pune statul la dieta. Daca nu slabeste, specialistii il vad la anul in faliment

Guvernantii au primit vineri de FMI vestea neplacuta ca transa a treia de imprumut va intarzia, cel mai probabil pana la anul, din cauza instabilitatii politice. Vestea vine pe fondul unei nevoi acute de finantare a statului, care in prezent are probleme inclusiv cu sumele necesare pentru plata pensiilor si a salariilor.

Pe lista motivelor care au condus la amanarea transei pe care Romania trebuia sa o primeasca de la FMI, Jeffrey Franks, seful misiunii pentru Romania, a asezat autoritatile locale si companiile de stat, ale caror cheltuieli au fost exagerate in ultima perioada.

„Performanta de la nivelul administratiei centrale a fost buna, asa de buna incat o parte din realizarile de aici au reusit sa compenseze deviatiile care au existat la nivel local, unde cheltuielile au depasit estimarile”, a declarat Jeffrey Franks.

S-au facut reforme in privinta legii salarizarii si legii pensiilor, si chiar in privinta bugetului, care este deja in stadiul de proiect, a mai spus Franks. Tonul sau a fost insa destul de dur, el reamintind in mai multe randuri ca, pentru ca pana acum nu s-au facut reformele necesare, nu mai avem nicio sansa sa ne redresam in 2009.
[quote=Jeffrey Franks, seful misiunii FMI pentru Romania]Romania poate sa stranga cureaua, dar cred ca ar trebui mai degraba sa intre la dieta[/quote]
Ce solutii raman la dispozitia statului, care gasise in FMI singurul partener de nadejde pentru aceasta perioada de criza, capabil sa ne imprumute la un cost bun si in stare sa propuna pentru domeniul public o reforma care sa faca mecanismul de stat mai eficient?

In ultimele zile, finantele au apelat la imprumuturi colosale de pe piata locala, care insa sunt luate la costuri mai mari decat creditul de la FMI, ceea ce creeaza perspectiva cresterii accentuate a datoriei statului. Chiar vineri, Finantele au plasat titluri de stat in valoare de 790 de milioane de euro.

Titlurile de stat in lei sunt purtatoare de dobanzi de circa trei ori mai mari decat cea pretinsa de FMI pentru imprumut, iar cele in euro sunt cu circa 2 puncte procentuale mai scumpe. In plus, banii furnizati statului de catre banci sunt doar o infima parte din nevoia de finantare publica, atrage atentia analistul financiar Aurelian Dochia.

„Ceea ce Romania a atras de la bancile locale inseamna doar a cincea parte din suma de care statul avea nevoie pentru a se finanta, si care se ridica acum la circa 4 miliarde de euro”, a explicat pentru DailyBusiness.ro analistul financiar.

Problema de gasire a surselor de finantare se pune in special pentru 2010. Romania va intra in noul an cu datorii imense, o parte provenite din 2009.

Jeffrey Franks a atras atentia in cadrul conferintei de presa de vineri ca intarzierile reformei publice din 2009, precum si iesirea din grafic a cheltuielilor realizate la nivelul public, ar putea aduce Romania in situatia de a ajunge in 2010 la un deficit de 9% din PIB, mult mai mare decat nivelul stabilit de FMI impreuna cu guvernantii, de 5,9%.

„Guvernantii trebuie sa inteleaga ca Romania nu este in situatia unei tari dezvoltate, cum ar fi Anglia, de exemplu, care isi permite un deficit bugetar mare, pentru ca are resurse de finantare ieftine de pe piata externa. Creditorii externi se uita la capacitatea de rambursare a datoriei unui stat, la fluxul sau de numerar, or Romania a demonstrat pana in prezent ca nu este capabila sa isi asigure veniturile necesare pentru a sustine plata datoriei”, a comentat Aurelian Dochia.

Ce sansa are statul pentru a iesi din aceasta situatie? Solutia pe care o are la dispozitie este aceeasi ca acum zece luni, si pe care nu a reusit sa o puna in aplicare: reducerea cheltuielilor publice. Jeffrey Franks a reamintit autoritatilor ca, daca implementeaza recomandarile propuse de FMI, se poate ajunge la un nivel sustenabil al cheltuielilor bugetare pe viitor, adica sa nu mai fie in situatia de a se supraindatora, adancind deficitul bugetar.

„Romania poate sa stranga cureaua, dar cred ca ar trebui mai degraba sa intre la dieta, pentru a se adapta la conditiile actuale”, a spus Franks.

Cu alte cuvinte, problema cu care se confrunta statul nu este ca, pe moment, nu se pot gasi surse de finantate a deficitului ci ca, dat fiind modul irational in care se cheltuiesc banii publici, Romania poate ajunge in stadiul indatorarii la nesfarsit.

Dat fiind ca nu se bucura de o mare credibilitate externa, statul poate ajunge in situatia in care sa nu mai para solvabil in ochii creditorilor, in conditiile in care acestia pot concluziona ca e posibil sa nu-si mai vada banii inapoi, crede Aurelian Dochia.

Acesta are dubii ca autoritatile ar putea face pasii necesari asa incat sa devina eficiente. Unde s-ar putea ajunge, in cazul in care reactia va fi slaba in continuare? In situatia ca statul sa devina insolvabil, in incapacitate de plata. Daca statul nu va mai avea de unde sa-si plateasca datoriile, inclusiv catre salariati, s-ar putea afla in viitor in situatia extrema in care problema sa se rezolve „de la sine”. „Daca oamenii nu vor mai avea cu ce sa fie platiti, probabil ca vor pleca pur si simplu, fara sa se mai recurga la disponibilizari”, a atras atentia acesta.

Statul se va feri de disponibilizari, si este clar ca sumele pentru investitii vor merge de fapt catre plata salariilor, ceea ce anuleaza si sansa redresarii economice, mai crede acesta.

Apoi, cursul ar urma sa intre sub presiune, ceea ce poate aduce bancile in situatia de a observa cum le cresc spectaculos intarzierile la plata, punand in joc stabilitatea lor financiara.

Marele sprijin al leului ramane in momentul de fata BNR, care, insa, spun unii analisti, va trebui sa se gandeasca de doua ori daca merita sa cheltuiasca euro pentru a sari in spirjinul leului.