"Presedintele Romaniei a fost informat cu privire la noile reglementari ale Bancii Nationale a Austriei cu privire la cerintele de capital si lichiditate, domnul van Groningen apreciind ca impactul acestor reglementari va fi nesemnificativ pentru Romania", se precizeaza intr-un comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale.
Seful statului l-a primit, joi, la Palatul Cotroceni, pe presedintele Raiffeisen Bank S.A., Steven Cornelis van Groningen, cei doi oficiali discutand si despre necesitatea dezvoltarii capitalului romanesc prin stimularea economisirii.
In cadrul intalnirii a fost abordata si nevoia de a imbunatati competitivitatea Romaniei, atat la nivel de sistem bancar, cat si la nivelul mediului economic, in general.
Potrivit comunicatului, seful statului si presedintele Raiffeisen Bank S.A. au fost de acord asupra necesitatii continuarii dialogului dintre autoritati si mediul de afaceri, van Groningen, care este si presedinte al Consiliului Investitorilor Straini, aratand ca acest organism va continua sa propuna masuri concrete pentru cresterea competitivitatii mediului economic romanesc.
Presedintele Romaniei a reafirmat, in acest context, hotararea autoritatilor de a stimula dezvoltarea sectorului privat si de a aplica politici de modernizare a sectorului public.
Banca centrala a Austriei si autoritatea de reglementare a pietelor financiare, FMA, au propus in noiembrie un set de masuri privind activitatea marilor banci austriece, menite sa asigure ratingul AAA al Austriei, conform Mediafax.
Astfel, bancile cu prezenta internationala semnificativa, respectiv Erste, Raiffeisen si UniCredit Bank Austria, ar trebui sa se asigure ca creditarea efectuata de acum inainte de subsidiarele straine nu va depasi dincolo de 110% depozitele si finantarea atrase de pe pietele locale unde functioneaza.
Presedintele Traian Basescu a declarat, in 24 noiembrie, ca bancile statelor europene au obtinut "profituri uriase" in Romania, iar daca se pregatesc sa o lase nefinantata in criza este "lipsa de fair play", el spunand ca vrea sa creada ca statele venite mai tarziu in UE nu vor fi puse sa plateasca "lacomia" bancilor.
