BCE a efectuat la jumatatea lunii decembrie, in premiera, o schema de finantare pe trei ani la dobanzi foarte reduse, menita sa injecteze cat mai multa lichiditate in piata pentru a evita o criza a creditelor.
Surse bancare europene au declarat pentru Financial Times (FT) ca intentioneaza sa dubleze sau chiar sa tripleze sumele solicitate de la BCE in cadrul urmatoarei operatiuni similare, programata pentru 29 februarie.
"Bancile nu vor fi la fel de timide in runda a doua. Ar fi trebuit sa luam mai mult prima data", a declarat saptamana trecuta pentru FT, la Forumul Economic Mondial de la Davos, directorul general al unei banci din zona euro.
Alti trei directori generali ai unor banci europene au afirmat ca vor sa absoarba de 2 sau de 3 ori mai mult la operatiunea din februarie fata de finantarea atrasa in decembrie, informeaza Mediafax.
Goldman Sachs estimeaza de asemenea ca bancile ar putea solicita de doua sau de trei ori mai mult decat in decembrie, cand 500 de institutii de credit din zona euro au imprumutat 489 miliarde euro.
"Ar putea atrage inca 1.000 miliarde euro cu usurinta in februarie. Ar putea fi mult mai mult daca situatia din piete se va inrautati", a afirmat un bancher.
BCE, sub conducerea presedintelui Mario Draghi, a lansat in decembrie facilitatea de finantare de urgenta pentru a evita o criza a creditelor. Bancile au de rascumparat in primul trimestru al acestui an obligatiuni de 230 miliarde euro intr-un context foarte dificil, cu perspective economice pesimiste si incredere scazuta pe piete.
Surse bancare comenteaza pentru FT ca numarul bancilor care vor participa la operatiunea din februarie va fi mult mai mare decat in decembrie. Pana acum, multe banci au evitat astfel de facilitati pentru a nu parea intr-o pozitie "slaba", potrivit FT.
In cadrul operatiunii BCE din decembrie, cei mai multi bani au fost atrasi de bancile italiene, potrivit datelor Morgan Stanley. Surse bancare din Spania, Franta si Germania sustin ca si bancile din aceste tari au apelat in volum ridicat la banii BCE. Grupul britanic Royal Bank of Scotland a atras de asemenea 5 miliarde euro prin subsidiara olandeza.
