FINANTE-BANCI

Jumatatea nu e chiar jumatate! Reducerea ratei la credite, campanie electorala si banci salvate?

05 februarie 2014, ora 00:07, autor(i): Andreea Radu   | 3 comentarii publicate
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
ban-foarfeca-mare.jpg
Premierul Victor Ponta a anuntat ca Guvernul va adopta o ordonanta prin care persoanele care au credite la banci pot ajunge, in urma unei intelegeri cu banca, la injumatatirea ratei pe o perioada de doi ani. De fapt, aceasta jumatate nu este chiar jumatate. Vedeti cat scade cu adevarat rata.

Guvernul isi propune ca prin aceasta masura sa stimuleze consumul, 4 miliarde de lei urmand a ajunge in piata in 2014 in loc sa fie platiti la banci, sub forma de rate. Totusi, pentru a fi restructurate creditele, clientii trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe cerinte, printre care sa aiba un venit lunar de maximum 1.610 lei, iar imprumuturile sa fie fara fara intarzieri la plata sau cu intarzieri de cel mult 90 de zile.

Operatiunea trebuie sa conduca la diminuarea cu cel mult jumatate, dar nu cu mai mult de 500 lei. De mentionat si faptul ca si perioada de rambursare a creditului va fi prelungita cu perioada pentru care se diminueaza obligatiile de plata, adica cel mult doi ani.

Dar de ce nu e rata injumatatita?

Rata lunara a unui credit este formata din principal (partea din imprumut care se ramburseaza) si dobanda.


De fapt, reducerea nu se aplica din total rata lunara, ci
doar din principal, care, in general, la inceputul perioadei de creditare, este cu mult mai mic decat dobanda platita, uneori reprezentand doar cateva zeci de euro dintr-o rata de sute de euro.



Pana in prezent, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea nu a explicat exact cum se va realiza aceasta scadere a ratei, daca se va injumatatii valoarea principalului sau se va scade in totalitate principalul, dar nu mai mult de jumatate din total rata.

Singura explicatie oferita de Voinea este ca reducerea se refera la principal. Astfel, bancile nu sunt afectate de aceasta reducere, ba chiar sunt sustinute, pentru ca venitul lor va fi asigurat in tot acest timp.

Voinea a aratat ca dobanda este sursa de venit a bancii si sursa de venit pentru buget prin impozitarea bancii.

Noi favorizam reducerea principalului in aceasta perioada, pentru ca dobanda este sursa de profit a bancii, nu principalul. Ca urmare, reducerea dobanzii ar afecta incasarile din impozitul pe profit (din dobanzi - n.r.)”, a spus Liviu Voinea.

Acum depinde de la credit la credit cum este structurat, cum este esalonat creditul intre principal si dobanda.

Potrivit lui Liviu Voinea, inca se mai lucreaza la acest proiect, masura urmand sa intre in vigoare de la 1 aprilie.


Pe scadentar se poate vedea cat este principalul si cat este dobanda.

Spre exemplu, pentru un credit ipotecar de 50.000 euro, luat pe 30 de ani, avand inca 24 de ani pana la maturitate, rata lunara este in prezent de 253 euro, din care 165 euro este dobanda si doar 88 euro reprezinta rambursarea principalului.

In acest caz, daca se ia in considerare doar injumatatirea principalului, clientul beneficiaza de o reducere lunara de doar 44 euro, nu de 126 euro, cum s-ar fi inteles din primele declaratii ale premierului Victor Ponta.

De asemenea, pentru un credit Prima Casa in valoare de 47.400 euro, luat pe 20 de ani, un client plateste in prezent o rata totala de 285 de euro, din care 167,34 euro este principalul si 119,67 euro reprezinta dobanda. Clientul mai are de platit inca 14 ani pentru acest imprumut. In acest caz, dobanda este mai mica datorita conditiilor programului guvernamental, care prevede dobanzi mai mici decat in cazul unui credit ipotecar standard.

Aici reducerea ar putea fi de aproape 84 de euro lunar.

Campanie electorala si banci salvate

Voci din domeniu spun ca impactul electoral al acestei masuri va fi unul puternic.


Cristian Paun, conferentiar la Academia de Studii Economice Bucuresti, a declarat ca masura anuntata de premierul Victor Ponta privind injumatatirea ratelor pentru aproape 1 milion de romani nu va incuraja consumul. In plus, profesorul in economie a spus ca nu populatia este principalul beneficiar. Guvernul „impusca doi iepuri dintr-un foc”: salveaza sectorul bancar si isi asigura voturi, a punctat el.

Cristian Paun a spus ca masurile economice pe care le ia Executivul sunt „ambigue si se bat cap in cap”. El a mentionat ca masurile nu au fundament economic si nu stimuleaza consumul .

„In loc sa scada TVA-ul, care sa ne redea posibilitatea sa consumam, statul ne mentine taxele mari, ne introduce o supraacciza sau alte taxe ca sa cadoriseasca niste persoane cu puetrea nostra de cumparare. Ne ia din puterea nostra de cumparare niste bani si ii face cadou unora care au rate la banca. Ideea este sa salvezi sectorul bancar si sa cumperi niste voturi, da foarte bine la populatie. Guvernul impusca doi iepuri dintr-un foc: salveaza sectorul bancar si primeste voturi”, a precizat Cristian Paun, conform digi24.ro.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, considera ca schema fiscala privind restructurarea creditelor reprezinta un prim pas spre diferentierea impozitarii, prin limita de venit de 1.600 de lei impusa pentru clientii bancilor care pot beneficia de reducerea impozitului, considera.

Anterior, el a afirmat ca bancile nu ar avea motive prudentiale sau de afaceri pentru a reesalona creditele fara restante, dar ar putea sa aleaga o usurare a platilor pentru clientii care "gafaie" si sunt aproape de neperformanta, a declarat marti guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

La randul sau, analistul economic Bogdan Glavan considera ca, prin aceasta masura, statul vrea mai degraba sa faca un bine bancilor.

„Unii vor spune ca guvernul vrea sa ii sprijine de fapt pe nevoiasi, dar atunci revin cu intrebarea: de ce nu s-a adoptat o masura transparenta de reducere a poverii fiscale pentru saraci? Nu vad alt motiv in afara de acela ca, in realitate, statul are o afacere cu bancile”, a scris acesta pe blog.


“Problema este ca actionand in acest fel, nu se poate spune ca statul ii ajuta pe saraci, ci ca el creeaza hazard moral. Practic le intinde o momeala persoanelor cu datorii la banci si venituri reduse. Nu cred in povestea stimularii. In general cresterea economica pe datorie este problematica, asta ar fi trebuit sa intelegem pana acum. si pun pariu ca nu a facut nimeni nici un calcul referitor la cum va afecta bugetul statului peste 2 ani reducerea de impozite. Exista un motiv intemeiat pentru asta: cine stie cine o mai fi la guvernare peste 2-3 ani? Lasa, sa mai ia si altii masuri”, a mai comentat Bogdana Glavan.

Masura discriminatorie

Avocatul Iulian Urban este de parere ca “Guvernul nu poate injumatati ratele la banci ale romanilor, aceasta masura fiind neconstitutionala deoarece: constituie o discriminare intre categorii sociale; impozitele si taxele se platesc NEDIFERENTIAT functie de veniturile subiectilor; este ca si cum ai spune ca Guvernul va stabili ca cei cu venituri mari vor avea o ratie de mancare zilnica mai mica fata de cei cu venituri mici; nu poate Guvernul sa intervina in derularea unor contracte comerciale intre banci si cei care au luat credite”.

“Mai bine Guvernul USL ar pune mana si a dispune votarea legii Falimentului Personal depusa de mine in 2010 , votata deja la Senat, si care se afla blocata la Camera Deputatilor, daca chiar vrea sa faca ceva pentru oameni”, a adaugat Iulian Urban.

Si Bogdan Glavan considera ca masura anuntata de premier este discriminatorie.

Injumatatirea ratelor pare mai mult un ajutor "otravit" decat o solutie pentru redresarea consumului, este de parere Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din Romania. In opinia sa, masura va crea confuzie si haos in sistemul bancar, in contextul in care clientii par a fi inteles ca statul le plateste jumatate din rata.

"Intelegerea la nivelul populatiei este ca daca au un credit de 10.000 de lei si o rata de 500, platesc 250 urmatorii doi ani, dar nu se stie ce inseamna acei 250 de lei, dobanda, principalul, dobanda si principalul, dupa care o sa-i dea statul bani sa-si plateasca rata. Nu vedem ajutorul fata de ce poate sa se intample pe sistem: confuzie si haos. Este un ajutor <<otravit>>", a declarat Bidian pentru Gandul.

Bancile refuza sa comenteze

DailyBusiness.ro a trimis marti solicitari catre mai multe banci de pe piata locala pentru a vedea opinia acestora privind masura de reducere a ratelor clientilor. O singura banca a transmis punctul de vedere pana la ora transmiterii acestui material.

Masura de restructurare a creditelor persoanelor cu venituri reduse avuta in vedere de Guvern si discutata cu reprezentantii FMI va genera o serie de avantaje, incepand cu reducerea efortului de plata a ratelor creditului si a dobanzilor afereante precum si cresterea venitului disponibil pentru persoanele care se vor incadra in cerintele acestei masuri. De asemenea, masura ii va stimula pe debitori sa isi onoreze intr-un mod mai responsabil obligatiile fata de institutiile de credit, ceea ce ar putea determina temperarea sau chiar reducerea ratei creditelor neperformante”, a declarat Florentina Cozmanca, senior economist in cadrul RBS.

“Cresterea venitului disponibil al populatiei participante va conduce la imbunatatirea consumului cu efecte pozitive asupra cresterii economice si a cresterii veniturilor la bugetul de stat (prin cresterea veniturilor din TVA, accize, taxe vamale si altele)”, a adaugat aceasta.

Premierul Victor Ponta a declarat marti ca masura de sprijinire a persoanelor care au credite pe o perioada de doi ani, din punctul de vedere al FMI va conduce la o crestere a creditarii, a consumului.

Clientul poate opta in a-si reduce la jumatate rata, timp de 2 ani si statul ii da peste 2 ani credit fiscal de 200 de lei pe luna, timp de pana la 2 ani.

Aceasta masura vizeaza toate creditele, cu sau fara ipoteca, indiferent de moneda in care au fost acordate.

Ministerul Finantelor, Daniel Chitoiu, a declarat, marti, ca masura propusa de Guvern in privinta ratelor la banci este initiata de ministerul pe care il conduce si a fost discutata cu BNR.

"Este o masura discutata intre Ministerul de Finante si BNR, pentru ca ne trebuie o masura de stimulare a consumului intern. Si anul trecut consumul intern a fost la un nivel scazut si a trebuit sa gasim o solutie de stimulare a consumului intern. Aceasta masura are si rolul de a imbunatati nivelul creditelor neperformante la toate bancile. Este mai bine sa amane o rata la credit decat sa treaca creditul la credite neperformante”, a afirmat Chitoiu la Palatul Parlamentului.    

„Ne intereseaza ca prin aceasta masura persoanele fizice, fie ei salariati, pensionari, sa poata sa isi achite ratele si sa nu intre creditele in categoria creditelor neperformante si sa inceapa executarea bancara asupra garantiilor care le-au pus pentru aceste credite. Si mai mult, ne intereseaza ca nici unitatile bancare sa nu inregistreze pierderi ca anul trecut, ci sa realizeze profituri astfel incat sa putem sa avem si un plus de resurse banesti de circa patru miliarde de lei in economie", a adaugat ministrul. 

Citeste si:
Cat trebuie sa castigi ca sa poti lua un credit prin programul Prima Casa
Programul Prima Casa continua in 2014: Plafon de 1,2 mld. lei pentru garantii
2014, anul relansarii creditelor? Care sunt sansele sa platim dobanzi mai mici

Inca un impuls pentru piata bancara: BNR reduce dobanda cheie la minimul istoric de 3,5% 
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Lucian Gerard PINTA a spus:
05/02/2014 13:55
1. In legatura cu creditele neperformante este normal ca cei care au facut analize proaste sau au riscat in dorinta unui profit rapid si consistent sa piarda. Altfel, pentru reducerea riscului ca aceste credite sa devina neperformante, BNR poate impune de maine bancilor constituirea de provizioane doar daca debitorii intarzie 2 ani cu platile si nu 90 de zile. Devin in acest mod creditele vizate performante? N-as zice.
2. 57000 de cazuri din cele 907000 sunt restantieri 60 de zile. Neplatind banca restantierii au crescut consumul. Unde sunt efectele economice favorabile!? Cat de departe in timp le asteptam?
3. N-ar fi bine sa stimulam consumul in scop de investitii si nu fabricile de salam?
4. Cum ramane cu inechitatea crasa creata pe bani publici? Personal, imi doresc ca statul sa-mi acorde si mie o facilitate fiscala echivalenta, chiar daca nu am credit. Cer prea mult?
Nu cred. Promit sa cresc consumul.
5. Cand ne va interesa, oare, rezolvarea reala a problemelor si nu cea scriptica? Daca aceasta masura nu va stimula in mod real economia cine va raspunde pentru banul scos cu japca din buzunarul meu in scopul achitarii creditului unuia ce si-a luat masina sau televizor cu plasma?
 
Cristian a spus:
07/02/2014 13:07
Oare domnii Cristian Paun sau Glavan au cea mai mica idee cat inseamna creditele neperformante de retail in bilantul bancilor inainte sa vorbeasca despre "salvarea bancilor"? In plus, in povestea asta nici nu e vorba de credite neperformante, ci despre credite clasificate de la standard pana la indoielnic, deci nu pierdere... proportia retailului in neperformanta este infima...Domnul Paun, dl Glavan, ati pus vreodata piciorul in vreo banca si altfel decat in calitate de client? Habar n-aveti despre ce vorbiti, e drum lung de la catedra pana in economia reala, sunteti rupti de realitate.
 
Gerhard Sultz a spus:
15/02/2014 08:30
1. Investitiile intr-o tara straina presupun doua conditii obligatorii: incredere si respect. Amandoua se castiga foarte greu, dar se pierd intr-o clipa.
2. Ideea ca in Romania se pot face bani necinstiti e cea mai paguboasa pentru romani, fiindca pe langa faptul ca sufera direct, nu inspira nici incredere nici respect.
Explicatia este evidenta, unde se pot face bani necinstiti, exista suspiciunea unei capcane pe langa cea naturala ca nedreptatile nu pot continua la nesfarsit (nu exista perpetuum mobile de speta intai), si deci corectia poate fi mai mult sau mai putin agresiva, proiectata undeva in viitor, cu grad mare de incertitudine.
Pentru acest fenomen exista un cuvant in dictionar: suspiciune. Daca vreti, o suspiciune auto-intretinuta de insasi oferta incredibila, "prea frumoasa ca sa fie adevarata".
3. Cele doua lucruri profund nedrepte in relatia banca-client, specifice Romaniei, care stirbesc cel mai mult increderea si respectul pentru Romania (ca atare reflectand o suspiciune permanenta si un rating slab "injust") sunt:
a) posibilitatea de a urmari un debitor pentru un credit ipotecar, chiar si dupa lichidarea ipotecii de catre banca, pana la stingerea totala a datoriei.
b) raportul intre dobanda si principal in primii ani de plata a creditului, evident mult in favoarea platii dobanzilor la inceput si foarte putin in favoarea stingerii datoriei.

a: - incalca drepturile fundamentale ale omului
- incarca clientul bancii cu aproape toate riscurile (deci un contract comercial cu asumarea unilaterala a raspunderii)
- clientul plateste pentru o deciziea bancii: - banca vinde garantia, iar clientul plateste diferenta.
Asa ceva nu exista in nici un contract comercial de pe planeta, ca pentru deciziile (care pot fi extrem de proaste) ale unei parti contractuale sa plateasca cealalta parte contractuala.

b) - anticoncurentiala, fiindca platesti doar dobanda in primii ani, ideea de refinantare e anulata din start.
Astfel, daca dupa 10 ani decizi sa refinantezi un credit pe 30 de ani, inseamna ca ai pierdut 10 ani de platit aproape exclusiv dobanzi la un credit mare, adica ai pierdut 10 ani din viata.
- netransparenta dobanzii, in realitate fiind aproape dubla, daca platesti anticipat.
Astfel, daca dupa 10 ani de plata regulata minimala pentru un credit pe 30 de ani ai platit brusc anticipat toata suma, in cei 10 ani ai platit si dobanda cumulata pentru cei 30 de ani,
si atunci facand un calcul aritmetic simplu, vei observa ca in loc de o dobanda de sa zicem 6% la euro, ai platit echivalentul a 10,5% la euor pe 10 ani, in conditiile in care in lumea civilizata, pentru credite ipotecare (de lunga durata) dobanzile sunt intre 0,5% si 2%.
(rog a nu se da exemple cu diverse tari unde dobanda la euro e peste 2%, fiindca acelea sunt fie pentru consum, fie pe durata scurta, fie data de societati nebancare).
4.Nu injumatatirea ratelor, discriminatorie sau nu, nici fixarea dobanzilor nu e o solutie, necorectand nici una din cele doua nedreptati majore care stribesc conditiile esentiale ale investitorului strain: increderea si respectul.
Daca cele doua nedreptati profunde nu sunt corectate direct, alte masuri "compensatorii" nu pot decat sa adanceasca nedreptatile, de ambele parti, prin efecte secundare nedorite.
Ca atunci cand unui bolnav caruia trebuie sa-i dai medicament pentru inima ii dai unul pentru stomac: nu numai ca nu-i rezolvi problema cardiaca, dar ii creezi altele noi, la stomac si ficat.
Corectia lor se face extrem de simplu, prin declararea lor ilegala.
Fiindca un credit pe 30 de ani e un proces in desfasurare si nu un eveniment care s-a incheiat la un moment dat, nu se aplica principiul retroactiv, si deci se poate aplica cu efecte inclusiv pentru perioadele de plata de pana acum, impunand prin lege ca bancile sa recalculeze suma datorata (principalul) pentru creditele in desfasurare.
Corectarea acestor mari nedreptati este esentiala pentru atragerea investitorilor straini, care astfel vor vedea conditii similare cu tarille lor, pe care le inteleg, le respecta, si atunci vor "simti" ca si Romania chiar daca mai saraca face parte din categoria tarilor civilizate, in care barbarisme ca cele doua de mai sus nu sunt legale.
In cazul in care corectia se va incerca sa se faca (fiindca nu exista perpetuum mobile de speta intai, ar trebui ca sume imense in euro sa fie create, sau tiparite in Romania, absurd !!!) printr-o alta nedreptate aplicata in schimb bancilor, efectele vor fi foarte negative, atat asupra imaginii cat si direct asupra economiei.
Prin contrast, corectarea directa a lor prin declararea ilegala, nu va starni nici macar o declaratie de presa din partea bancilor, fiindca evident s-a corectat o mare nedreptate, a comenta inseamna doar a te "da de gol", sau a face valva in jurul unei chestiuni imorale care te priveste ca autor.
 
KeyJobs - Job-uri premium
Marti, 11 August 2020, 09:16
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter