Intrebat daca se va ajunge la o intelegere luni si Grecia va ramane in zona euro, ministrul a spus: "In acest moment se pare ca lucrurile se indreapta exact in aceasta directie". "Nu cred ca exista o majoritate care sa vrea alta cale, pentru ca o alta evolutie este foarte dificila si costa multi bani", a adaugat Fekter.
Guvernul elen a aprobat sambata un ultim set de masuri de austeritate cerute de UE si FMI drept conditie pentru un pachet de ajutor extern de 130 de miliarde de euro, crescand astfel sansele pentru un acord prin care sa evite un faliment dezordonat, conform Mediafax.
"Pentru ca acest al doilea pachet financiar sa devina functional trebuie indeplinite unele conditii si trebuie stabilita finantarea. Aceste probleme sunt rezolvate acum", a spus Fekter.
William Hague, ministrul britanic de Externe, a declarat ca Grecia nu poate parasi usor zona euro. El a spus ca tara elena va intampina probleme majore daca incearca sa paraseasca zona euro, iar una dintre acestea este ca uniunea monetara a fost construita fara iesiri.
"Trebuie sa fie pregatiti sa adopte masuri pentru a impiedica sume in euro sa iasa din tara, posibil sa apeleze la controale la granita. Nu au vechea moneda pregatita in seifuri gata sa fie distribuita. Nu este atat de direct sa iesi din zona euro. A fost construita fara iesiri", a spus Hague.
Totusi, in pofida masurilor de austeritate impuse de creditori, UE si FMI, trei sferturi dintre greci (75,9%) se declara in favoarea “perspectivei europene”a tarii lor si nu doresc “iesirea din zona euro”, potrivit unui sondaj de opinie.
Numai 19,6% dintre subiecti s-au pronuntat pentru revenirea la drahma, mondea nationala inainte de aderarea la euro, potrivit acestui studiu, citat de Agerpres, efectuat de institutul grec Marc intre 15 si 17 februarie pe un esantion de 1.013 familii din intreaga tara si publicat in cotidianul Ethnos.
Opt persoane din zece (81,8%) greci estimeaza ca raspunderea pentru situatia economica a tarii le revine “guvernelor elene”, iar 9,3% considera ca este vina “pietelor si a speculatorilor”.
Pentru a putea scapa de faliment, Grecia a fost nevoita sa ia mai multe masuri de austeritate, ceea ce a creat nemultumiri. Astfel, grecii au iesit in strada sa protesteze. Masura centrala a programului adoptat este scaderea cu 22% a salariului minim.
Guvernul de la Atena impreuna cu oficiali ai UE si Fondului Monetar International (FMI) au convenit cum sa acopere un deficit de 325 milioane de euro din planul de economii bugetare de 3,3 miliarde de euro, adoptat luni, ceea ce sugereaza ca noul program de salvare este aproape finalizat, au declarat surse elene, citate de Reuters.
Astfel, 100 milioane de euro vor proveni din reduceri ale cheltuielilor din sectorul apararii, circa 90 milioane de euro din unele reduceri de salarii in sectorul public si alte 135 milioane de euro de la ministerele Sanatatii, Muncii si Internelor.
Grecia incearca sa obtina luni acordul ministrilor de Finante din zona euro pentru al doilea program de sustinere financiara de 130 de miliarde de euro, pentru a evita intrarea in defaul in martie, cand are de rascumparat obligatiuni dse 14,5 miliarde de euro.
