Statele Uniunii Europene, cu exceptia Marii Britanii si a Republicii Cehe, au adoptat luni seara un nou tratat de consolidare a disciplinei bugetare cu introducerea planificata a unor "reguli de aur" privind echilibrul bugetar.
In esenta, liderii europeni au decis sa impuna un pact fiscal prin care tarile membre sa fie nevoite sa isi reduca deficitele, implicit si datoriile, sub amenintatea sanctiunilor, care pot merge de la blocarea fondurilor UE la actiuni in justitie. Cu alte cuvinte, Comisia Europeana va monitoriza modul in care toate tarile isi cheltuie banii.
"Nimeni nu va mai putea pacali pe nimeni cu cheltuieli electorale", a explicat, marti, presedintele Traian Basescu, intr-o conferinta de presa.
Iluzia traiului pe datorie s-a spulberat nu numai in Romania, ci in toata Uniunea EuropeanaTraian Basescu, presedintele Romaniei
Ce inseamna, in fapt, deciziile propuse la Bruxelles? In esenta, pentru Romania va urma un nou val de masuri de austeritate. Pentru a mentine deficitul bugetar in limita a 3% din produsul intern brut (PIB), Guvernul va trebui sa taie de undeva. De la salarii si pensii nu mai are de unde, asa ca va taia de la cheltuieli.
"Imi e teama ca, prin acest tratat, practic ne-am asumat rolul de ruda saraca, de tara subdezvoltata", a spus consultantul financiar Cristian Dinulescu.
"Nu vom putea sa investim mai mult, sa crestem salariile pentru a ajunge la standardele din Occident, nu vom putea oferi facilitati fiscale pentru a atrage investitori, nu vom mai putea face nimic pentru ca ne vom lovi de tintele pe care Traian Basescu vrea sa le impuna in Constitutie", a adaugat Dinulescu.
Odata cu implementarea regulilor fiscale, se va accentua diferenta dintre tarile bogate si cele sarace, precum RomaniaCristian Dinulescu, analist economic
Raspunsul lui Basescu? “Stiu care este diferenta de salariu intre salariile de la noi si cele, de exemplu, din Germania, insa asta se poate rezolva in timp”, a declarat, marti, presedintele, insistand pe o idee pe care o vede foarte clar. “Ce lasam copiilor nostri, o tara sau o datorie? Daca decidem sa le lasam o casa, mergem impreuna cu cei 24 (tari membre UE care au agreat planul fiscal)”, a mai spus seful statului.
Ela lansat ideea ca ar trebui sa insistam pe dezvoltarea locurilor de munca, reluand si unul dintre subiectele sale favorite – Rosia Montana, proiect cu care s-a declarat de acord.
Dincolo de planurile lui Basescu, o declaratie interesanta trece in prim-plan.
Asemanarea vazuta de Kenneth Rogoff, profesorul de economie la Universitatea Harvard, intre planul european si “modelul” Ceausescu de plata a datoriilor.
"Nu poti cere tarilor de la periferie sa stranga cureaua si sa plateasca, deoarece li se cere sa faca politic lucruri care nu au mai fost facute niciodata", afirma, zilele trecute, Kenneth Rogoff, profesor de economie la Universitatea Harvard.
Am analizat cazul Romaniei, unde Nicolae Ceausescu a devenit obsedat de plata datoriei. Au reusit, dar nimeni nu avea caldura iarna. Oamenii erau nemultumiti. Pur si simplu nu este sustenabil intr-o democratieKenneth Rogoff, profesor de economie la Universitatea Harvard
In anii '80, fostul presedinte Nicolae Ceausescu a decis sa forteze reducerea datoriilor statului, dupa ce, in anii anteriori, se investise puternic in industrie si infrastructura. La cat se cifrau acestea? In perioada 1971-1982, datoria externa a Romaniei a crescut de la 1,2 miliarde la 13 miliarde de dolari.
"Carmaciul" lansa un program dur de austeritate, economia fiind reorientata pentru a produce aproape in exclusivitate pentru export. Se ajunsese in situatia incredibila de a exporta inclusiv pamant in tarile arabe. Sacrificiile facute de popor au fost uriase.
A urmat explozia sociala din Decembrie 89, iar Ceausescu a fost indepartat de la putere. Datoria publica fusese insa platita intre timp.
Ce se intampla in prezent? Coincidenta sau nu, datoria statului (fara cea privata) este tot la 20 miliarde, insa de euro, dupa cum spune Traian Basescu. Expertii afirma ca plata datoriilor va influenta in mod puternic evolutia economica a Romaniei in urmatorii ani.
Solutia lui Ceausescu
Intr-un discurs sustinut la o plenara a PCR, organizata in anii '80, Ceausescu estima ca intrarea tarilor in curs de dezvoltare, printre care si Romania, sub umbrela capitalismului va aduce o accentuare a diferentei dintre tarile bogate si cele sarace. Pentru a se evita aceasta situatie, venea cu o solutie concreta. Ceausescu cerea marilor puteri sa reduca sau sa anuleze datoria statelor in curs de dezvoltare, masura pe care fostul dictator o vedea ca fiind esentiala pentru reducerea discrepantelor economice la nivel global.
"Aceste cercuri si acesti domni ar trebui sa isi indrepte atentia spre doua directii: cum sa se lichideze asuprirea tarilor in curs de dezvoltare si sa se rezolve datoria externa de 1.200 miliarde de dolari a acestor tari, si aceasta nu prin simboluri. Simbolismul o fi bun in arta, nu in realitate", afirma Ceausescu.
Cum se poate oare vorbi despre egalitate, libertate si democratie intre tarile bogate si tarile care nu au nici 100 dolari pe cap de locuitor?Nicolae Ceausescu
Fostul dictator afirma ca "a realiza egalitatea inseamna a realiza si conditiile materiale necesare. Cum se poate vorbi in general despre o absolutizare a unor asa-zise norme democratice ignorandu-se ca exista diferite forme de democratie?" Dincolo de mesajul vadit propagandistic, este evident ca masura reducerii datorilor ar fi permis statelor emergente sa investeasca in dezvoltare.
DailyBusiness Video: Discursul lui Nicolae Ceausescu
Solutia, previzibil, nu a fost adoptata de tarile bogate. Ce s-a intamplat de atunci? Datoriile majoritatii tarilor emergente au crescut spectaculos, fara ca efectele sa se simta, in general, intr-o imbunatatire substantiala a nivelului de trai.
Cititi si analiza A fost Ceausescu un vizionar? Dupa 30 de ani, i se confirma profetiile: capitalismul creste diferenta dintre bogati si saraci.
