Autoritatile din Japonia si-au exprimat in repetate randuri disponibilitatea de a ajuta Europa sa rezolve criza datoriilor, dar au subliniat ca vor sa vada un plan convingator de actiune inainte de a face angajamente ferme. "Japonia, ca si alte tari din afara zonei euro, este pregatita sa faca ceva, dar daca tarile europene nu iau masuri decisive este greu sa punem in practica acesti pasi", a spus un oficial guvernamental japonez.
Majorarea capacitatii actualului fond de salvare (EFSF) si a viitorului Mecanism European de Stabilitate (ESM) peste nivelul actual de 500 de miliarde de euro ar fi un pas major si un semnal incurajator.
"Ne asteptam ca tarile europene sa creasca plafonul de 500 de miliarde de euro", a adaugat oficialul. Liderii europeni au convenit in aceasta luna la Bruxelles sa devanseze cu un an introducerea ESM, la jumatatea anului viitor, mecanism care va avea o capacitate de 500 de miliarde de euro. Ulterior au aparut discutii despre marimea si momentul contributiilor.
Ministrul german de Finante Wolfgang Schaeuble a declarat weekend-ul trecut ca Germania, cel mai mare contributor al UE, ar putea sa isi suplimenteze contributia la ESM, dar ca decizia va fi luata in ianuarie. De la inceputul crizei, acum mai mult de doi ani, liderii europeni au orchestrat programe de sustinere pentru Grecia, Irlanda si Portugalia, au infiintat un fond de stabilitate destinat zonei euro, iar in aceasta luna au convenit suplimentarea resurselor FMI cu 150 miliarde de euro.
Pe parcursul crizei care a atins si Italia si Spania, investitorii au avut mereu impresia ca orice s-ar decide la Bruxelles este prea putin si prea tarziu. Japonia, SUA, Canada si alte tari si-au exprimat frustrarea legata de progresele lente si au cerut masuri care sa creeeze "scuturi" eficiente in jurul economiilor indatorate din zona euro.
