- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Finante-Banci

Seful Volksbank: Crestem la costuri de doua ori mai mici ca piata si vizam Top 5 in 2008

20 Mar, 00:01 • gecad.net
Volksbank a avut poate cea mai accelerata crestere din sistemul bancar, ocupand locul 8 in clasamentul bancilor dupa active pe 2007, dupa ce urcase pe 10 la finele primului trimestru. Gerald Schreiner, presedintele bancii, dezvaluie pentru DailyBusiness strategia viitoare, care vizeaza simultan cresterea cotei de piata si a profitului.
Seful Volksbank: Crestem la costuri de doua ori mai mici ca piata si vizam Top 5 in 2008

DailyBusiness:

Pentru 2008, Volksbank a planificat operatiuni de extindere, estimand totodata o crestere substantiala a profitului. Nu sunt doua obiective care se bat cap in cap?
Gerald Schreiner:Nu. In ultimii ani am deschis in medie cate 50-60 de unitati si am avut cresteri substantiale de profit. Cred ca provocarea este sa combini expansiunea cu profitabilitatea. Costurile noastre de crestere sunt foarte reduse. Sucursalele Volksbank sunt standardizate, si am redus la minimum costurile de operare. Stiam ca marginile de profit se restrang, asa ca am operat scaderi de costuri din timp. In prezent, noi platim pentru deschiderea unei noi sucursale cam jumatate din cat platesc celelalte banci.

DB: Ati majorat dobanzile la creditele in lei destul de prompt, dupa cresterea dobanzii cheie. Este un semnal ca sursele de refinantare la care aveti acces sunt scumpe, si nu v-au permis sa absorbiti o perioada costurile suplimentare?
GS: Chiar si acum, ratele dobanzilor noastre la lei sunt unele din cele mai scazute de pe piata. Daca refinantarea de la Banca Nationala a Romaniei (BNR) a urcat la 9%, atunci vorbim de un cost total al refinantarii de circa 12%, adaugand costurile rezervelor minime, de circa 3%. Daca BNR nu ar fi crescut dobanda cu 1 punct in ianuarie, nu am fi operat majorarea.

DB: Ati crescut dobanzile si la creditele in euro.
GS: La euro am crescut dobanzile anul trecut, in septembrie, dupa ce le tinusem trei ani la acelasi nivel. Noi am majorat cu un punct procentual, in timp ce Euribor se majorase in ultimii doi ani cu 2,6 puncte.

DB: Sunt asteptate noi cresteri din partea BNR. Ce reactie va avea Volksbank?
GS: La o crestere de 0,5 puncte procentuale nu vom opera majorari. La 1 punct, ne mai gandim. Sensibilitatea noastra e in jurul unei cresteri de 1 punct procentual.

DB: Ati anuntat un plan ambitios, acela de a urca in top 5 bancar, ceea ce ar insemna un avans de 3 pozitii in acest clasament. Cand va asteptati sa urcati in top 5?
GS: Sper ca pana la finele lui 2008. Toti competitorii sunt foarte puternici, dar cred ca putem sa fim mai buni decat competitia. Am analizat istoricul de crestere al celorlalte banci. Anul trecut am castigat 2,3 puncte procentuale in plus la cota de piata, iar pentru anul acesta am planificat 0,6 puncte, ceea ce, judecand pe baza istoricului de crestere al bancilor, ne-ar propulsa direct in top 5. Nu vrem sa ajungem acolo pentru scurt timp, ci sa ne mentinem mult timp.

[quote=Gerald Schreiner, Volksbank]Eu decid lucrurile foarte repede, dar banca va intra si intr-o perioada analitica. Ma astept ca aceasta perioada sa vina in 2010-2011. Cred ca voi ramane pana in 2012 cel mai tarziu[/quote]
DB: Cine credeti ca sunt principalii competitori ai Volksbank pentru locul 5?
GS: Toate bancile de pe locurile 4-10. Daca ne uitam la rezultatele financiare ale bancilor pe 2007 vedem ca diferentele sunt mici in raport cu dinamica afacerilor. Spre exemplu, Banca Transilvania, clasata pe locul 4, are active de 3,8 miliarde euro, iar Volksbank are active de 3,5 miliarde euro, deci diferenta intre locul 4 si 8 este de 300 de milioane. Ca ritm de crestere am fost, insa, mai dinamici decat Banca Transilvania, deci orice schimbare este posibila.

DB: Care ar fi cheia care v-ar asigura aceasta crestere?
GS: Cautam tot timpul sa satisfacem clientii, sa fim flexibili, chiar daca avem produse standardizate.

DB: Dupa o crestere atat de spectaculoasa a bancii in 2007, piata s-ar fi asteptat ca 2008 sa fie un an al consolidarii pentru Volksbank.
GS: Cu toate astea, cel mai important obiectiv din 2008 e cresterea, dar si imbunatatirea calitatii operatiunilor si programelor. Avem nevoie de produse sofisticate. Vrem sa imbunatatim serviciul de Internet Banking, cu ajutorul caruia vor putea fi realizate in viitor aproape orice fel de operatiuni. Cred ca e o chestiune de timp ca, pas cu pas, sa viram o parte din operatiuni spre Internet Banking. Corporatiile folosesc acest serviciu, dar persoanele fizice au nevoie de obisnuinta. Asa se face ca, pe segmentul de retail, doar 5% din clienti folosesc la noi Internet Banking. Speram sa ajungem la 50%, in 10 ani. Totodata, vrem sa lansam noi produse, cum ar fi creditul ipotecar in lei, cu dobanda fixa, pe perioada lunga.

DB: Bancile vorbesc in ultimul timp despre riscul pe care il prezinta creditele de consum, iar unele au chiar in vedere reducerea portofoliului pe acest segment. Ce planuri are Volksbank?
GS: Fiecare banca isi defineste politica de risc, produsele nu sunt riscante in sine, ci devin riscante in functie de cat de mare isi doreste banca expunerea. Volksbank, spre exemplu, a crescut cerintele de venit la 300-500 de euro pentru un credit de consum in timp ce altii au crescut la 250 de euro.

DB: BNR s-a aratat ingrijorata de creditarea riscanta si creste provizioanele…
GS: Discutiile privind riscurile creditarii in Romania nu cred ca au un fundament solid. In plus, bancile acapareaza doar 40-50% din piata creditelor din consum, celelalte 50 de procente fiind realizate de institutii financiare nebancare (IFN). Acestea beneficiaza de conditii mult mai liberale de credit si nu trebuie sa-si constituie rezerve minime, operatiune care ia 3% din profitabilitatea bancilor. Daca ne uitam la piata americana, vedem ca la originea crizei subprime au stat insititutiile financiare nebancare.

DB: Considerati ca piata IFN-urilor are o vulnerabilitate mai ridicata decat cea bancara?
GS: Nu vad un risc de criza financiara pornind de la credite neperformante in Romania, nici macar in domeniul IFN-urilor. Moralitatea de plata a romanilor e foarte buna, comparativ cu cea din Europa de Vest.

Crestere de peste 40% a profitului bancii in 2008

DB: Cum credeti ca va fi profitabilitatea sistemului bancar in 2008?
GS: Ne asteptam ca profitul nostru sa creasca de la 25 milioane euro, cat a fost in 2007, la 36 milioane euro. In ce priveste celelalte banci, nu stiu ce sa spun. Unele vor incerca sa obtina cota de piata fara a tinti profitabilitatea, altele incearca sa se consolideze. Dar cu toate astea, cred ca vor fi cresteri de profitabilitate in 2008 in raport cu 2007. Vor fi presiuni pe costuri, pe care le vom simti si noi, pentru ca inainte de schimbarea conditiilor de pe pietele financiare, ne puteam finanta mai ieftin.

DB: Ce obiective personale aveti legate de Volksbank?
GS: Contractul meu dureaza pana in 2011. Dupa plecarea mea, exista insa destui colegi care ar putea continua activitatea foarte bine. Eu decid lucrurile foarte repede, dar banca va intra si intr-o perioada analitica, punand accent pe imbunatatirea operatiunii, planificari pe termen lung, imbunatatirea organizarii. Ma astept ca aceasta perioada sa vina in 2010-2011. Cred ca voi ramane pana in 2012 cel mai tarziu.

DB: Inainte de a veni in Romania, ati condus operatiunile Volksbank in Cehia. Care a fost cea mai folositoare experienta de acolo pe care ati utilizat-o in Romania?
GS: N-as putea spune ca am preluat ceva anume din experienta din Cehia. Am invatat insa ca trebuie sa fiu deschis la schimbarile rapide, cerute de piata. Spre exemplu, nu m-am gandit niciodata in Cehia la sistemul de francize. Ideea mi-a venit de la piata romaneasca, unde mi s-a parut ca ar functiona acest sistem. Cand am venit aici, am luat toate materialele despre acest sistem de dezvoltare si am incercat sa il implementez. A durat mai mult de un an sa convingem colegii din Viena ca e o idee buna.

DB: Cum vi se par reglementarile impuse de BNR bancilor, la ora actuala?
GS: Cred ca BNR ar trebui sa renunte la rezervele minime la finantarile pe termen lung, atat la cele pentru persoane fizice, cat si juridice. Investitorii ar plasa bani in echipamente si modernizari, si asta ar conduce la descresterea importului, pentru ca ar creste productia interna. Ar trebui sa se faca o diferenta intre creditele care sustin consumul si cele care sprijina investitiile pe termen lung. Totodata, un om care-si cumpara o casa vireaza banii dinspre consum (deci plata chiriei), spre investitie pe termen lung.