Taxe in minus: Ce impozite ar putea fi eliminate sau reduse

Principalele taxe la care s-a facut referire sunt CAS-ul si impozitarea veniturilor in trepte.

„Actualul prim-ministru a vehiculat doua idei: reducerea CAS cu 5 puncte procentuale si impozitarea in 3 trepte, 16% pentru firmele cu venituri medii si mari si 12% si 8% pentru firmele cu venituri mici, fara sa specifice ce inseamna venituri medii sau mici”, a spus Claudia Stanciu, partner  accounting/tax TPA Horwath Romania.

Conform acesteia, [b]reducerea CAS la angajator cu 5 pp[/b], normal ca ar avea un impact pozitiv pentru mediul de afaceri si pentru economie in general, indiferent de gradul in care reducerea aceasta se transfera in salariul net sau ramane in profitul companiei. Dar nu stim in ce masura e sustenabila, fiindca pe termen scurt afecteaza bugetul si asa sarac al Casei de Pensii.

De ce fug românii de Noua Casă. Doar 100 de credite au fost date în prima lună de la începutul…

Românii care își cumpără o locuință aleg creditele imobiliare în locul programului Noua Casă și asta deoarece condițiile în care sunt acordate împrumuturile garantate de…

Cozonaci mai scumpi înainte de Paşte. Românii nu se grăbesc să comande

Cu doar puţine zile rămasă până la Sărbătorile Pascale, prețurile cozonacilor au crescut comparativ cu anul trecut, iar această majorare se reflectă într-o scădere a…

Referitor la [b]impozitarea progresiva[/b], oficialii TPA Horwath sunt de parere ca singurul element pozitiv in propunerea facuta de noul prim-ministru este mentinerea impozitului maxim la o cota de 16%, insa, impactul asupra economiei nu este neaparat unul pozitiv, rata de 16% fiind si asa destul de mica comparativ cu alte tari. De asemenea, trebuie vazut ce impact va avea pe termen scurt asupra deficitului bugetar.

[img=2973]Claudia Stanciu, TPA Horwath Romania[/img]
„Pentru ca ambele masuri sa fie sustenabile, adica sa afecteze cat mai putin bugetele respective si sa produca efecte favorabile asupra cresterii economice, este foarte important sa se ia masuri pentru largirea bazei de impozitare. Iar acest lucru se poate realiza prin trecerea cat mai multor activitati din economia subterana in economia reala. Este nevoie in acest sens de o restructurare serioasa a ANAF-ului in scopul cresterii gradului de colectare”, a declarat Claudia Stanciu.

Ea a mai spus ca orice masura de politica fiscala trebuie sa se faca in tandem cu masurile de politica monetara conduse de BNR. [b]Guvernul trebuie sa conlucreze indeaproape cu Banca Nationala[/b], astfel incat politicile fiscala si monetara sa nu se afle in conflict, ci din contra, sa se completeze reciproc.

De asemenea, Mirela Serban, managing partner R&M Audit – Contabilitate, a precizat ca ideea de baza consta in gandirea unei strategii care sa incurajeze productia si obtinerea rezultatelor notabile si aici putem vorbi de stimulente fiscale – de exemplu [b]reduceri semnificative pentru profitul reinvestit[/b] sau reducerea impozitului pe profit pentru crearea de noi locuri de munca.

„Un alt punct important cred ca este clarificarea legislatiei privind [b]TVA in domeniul imobiliar[/b] si [b]reglementarea impozitelor locale pentru companii versus persoane fizice[/b]”, a declarat Mirela Serban.

Potrivit acesteia, de multe ori persoanele fizice desfasoara activitati comerciale „demne” de o adevarata firma, ceea ce intareste ideea existentei unui sistem fiscal in care conteaza „cine” detine si nu care este „scopul” detinerii, asa incat nu se asigura o concurenta corecta si se stimuleaza dezvoltarea de catre persoanele fizice a unor activitati nu intotdeauna declarate, evitandu-se impozitarea ca activitati comerciale.

„In plus, un sistem unitar de impozitare ar reduce si costurile de administrare si urmarire din partea autoritatilor. Pe de alta parte, in prezent se impoziteaza detinerea de mai multe cladiri, ceea ce ingradeste investitiile in proprietati imobiliare, in conditiile in care piata imobiliara se afla inca in impas si ar trebui sustinuta, fapt care ar contribui la angajarea fortei de munca disponibile, fiind in acelasi timp o forma de economisire activa”, a mentionat ea.

[b]De ce taxe putem scapa[/b]

[img=2975]Mirela Serban, R and M Audit-Contabilitate[/img]
„Cred ca ar fi corect sa se elimine mare parte dintre exceptiile, esalonarile si scutirile pentru cei aflati in dificultate sau rau-platnici: nu este corect ca mereu pentru acestia sa se gaseasca solutii, iar pentru cei cu o conduita corecta si care fac eforturi mari pentru a fi cu platile la zi sa nu se gaseasca o modalitate de a-i premia pentru veniturile aduse la timp la bugetul de stat. Adica – ori scutiri pentru unii si prime pentru ceilalti, ori nimic special pentru nici una dintre categorii, asa cred ca ar fi corect”, a spus oficialul R&M Audit – Contabilitate.

Mirela Serban a subliniat ca facilitatile fiscale si eliminarea unor taxe ar trebui sa aiba in vizor incurajarea productiei si a consumului de produse romanesti, precum si  angajarea de someri sau studenti.

„In final, daca masurile anuntate nu reprezinta decat marketing electoral, atunci mai bine nu se iau astfel de masuri. Daca nu se conlucreaza cu BNR-ul, daca nu se tine cont de pietele financiare externe si de evolutiile macroeconomice, daca se ignora parerile specialistilor, atunci efectele pot fi negative”, a precizat Claudia Stanciu, partner  accounting/tax TPA Horwath Romania.

„Sa nu uitam faptul ca odata cu reducerea taxelor, daca nu sunt acoperite deficitele bugetare care apar, Guvernul trebuie sa se imprumute. De asemenea, trebuie sa ne gandim la cat de importanta este influenta riscului de tara asupra mediului de afaceri si investitorilor”, a adaugat ea.

[b]Eliminarea birocratiei si a coruptiei[/b]

Claudia Stanciu a aratat ca pentru a discuta despre reducerea numarului de taxe inutile, care duc la birocratie si coruptie, este necesar ca toate aceste taxe ce afecteaza mediul privat sa fie cunoscute de catre public.

In acest sens, [b]este nevoie de foarte multa transparenta[/b] din partea autoritatilor statului pe de o parte, iar pe de alta parte de o instruire riguroasa a fuctionarilor publici care asista contribuabilii pe tot procesul impozitarii. „Sunt des intalnite cazurile in care functionari ai administratiilor financiare nu cunosc, de exemplu, faptul ca un nerezident care petrece mai mult de 183 de zile in Romania intr-un an calendaristic, ar trebui sa plateasca impozit pe venit in Romania”, a subliniat aceasta.

Potrivit Claudiei Stanciu, in eliminarea birocratiei si a coruptiei este, de asemenea, nevoie de multa responsabilitate din partea celor care indruma contribuabilul de-alungul procesului impozitarii.

„Un efort sustinut ar trebui investit in responsabilizarea si sanctionarea functionarilor publici, atunci cand acestia nu raspund solicitarilor venite din partea celor care doresc sa plateasca toate taxele la stat. De asemenea, sunt foarte dese cazurile in care, un contribuabil este sfatuit gresit sau nu este deloc indrumat de catre autoritati, iar functionarii din spatele ghiseelor respective nu suporta nicio sanctiune, ceea ce nu este normal”, a mai spus ea.

In ceea ce priveste reducerea taxelor,  Stanciu a mentionat ca este de la sine inteles ca efectele sunt benefice asupra celui taxat, dar in mod direct nefavorabile asupra bugetului pe termen scurt. Insa, pe termen mediu si lung, in situatia in care se largeste baza de impozitare si se incurajeaza mediul economic, efectele negative asupra bugetului dispar.

Conform datelor publicate luni
de [url= http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-21052012-BP/EN/2-21052012-BP-EN.PDF
]Oficiul European de Statistica[/url] (Eurostat), Romania avea una din cele mai
reduse poveri fiscale din UE, in 2010. Astfel, ponderea taxelor in produsul intern
brut (PIB) a fost de 27,2%. Un nivel mai mic a fost inregistrat doar in
Lituatia, de 27,1%. La polul opus se afla Danemarca (47,6%) si Suedia (45,8%).

In 2012 cele mai mari impozite
pe veniturile personale se inregistreaza in Suedia (56,6%), Danemarca (55,4%),
Belgia (53,7%), Olanda si Spania (ambele cu 52%), Austria si Marea Britanie
(ambele cu 50%) iar cele mai scazute in Bulgaria (10%), Cehia si Lituania
(ambele cu 15%), Romania (16%) si Slovacia (19%).