Unde duce necunoasterea legii: O banca trimite aiurea doua scrisori si pierde 115.000 euro

01 Feb, 00:02 • gecad.net

O clauza neinsemnata introdusa in contractul cu un partener de afaceri sau cu un angajat poate aduce companiei pagube imense, care sa-i afecteze serios profitul, spune Iulian Patrascanu, managing partner al firmei de avocatura Fine Law Patrascanu&Asociatii. El a explicat pentru DailyBusiness.ro cum pot preintampina companiile, dar si angajatii lor, riscurile profesionale de acest gen.

Unde duce necunoasterea legii: O banca trimite aiurea doua scrisori si pierde 115.000 euro

DailyBusiness.ro:

Lucrati intr-un domeniu cu o denumire neclara pentru multa lume. Ce inseamna compliance-law?
Iulian Patrascanu: Inseamna conformitate cu legea, adica ce trebuie sa faca o societate ca sa nu incalce legea, sa preintampine anumite riscuri. Riscul odata materializat poate atrage amenzi, iar sanctiunile sunt nedeductibile, deci vor ataca agresiv profitul unei companii.

DB: Vorbim totusi de companii mari, cu departamente juridice puternice. De ce nu reusesc ele sa acopere toate problemele legislative si ar avea nevoie de ajutor din afara?
IP: De multe ori, companiile lucreaza cu o firma de avocatura, pentru actele pe care le semneaza angajatii la incadrare. Dar, echipa de HR, atunci cand intocmeste actele pentru fiecare angajat, modifica datele contractului fara sa cunoasca riscul legislativ pe care si-l asuma adaugand noile clauze.

Sau, cei din vanzari, atunci cand negociaza cu clientul, accepta unele modificari pe care acesta le cere, desi contractele sunt intocmite de juristi intr-o anumita forma. Departamentul de vanzari face in contract acele modificari pentru a incheia tranzactia, dar fara a mai trece actele pe la juristi, si asa apare greseala.

Cum poti fi dat in judecata pentru ca ai stabilit gresit termenele de plata

IP:Iata un exemplu cum o companie ajunge sa fie data in judecata. Am avut un caz din acesta cu un producator. El incasa de la clienti in termeni de 45 de zile, si platea furnizorul in 15 zile. Aparea o problema de cash. Acel producator trebuia sa se finanteze, ceea ce inseamna dobanzi, ce ii afectau profitul. La un moment dat, nu mai poate sa plateasca la timp si furnizorul se adreseaza instantei.

DB: Segmentul de compliance seamana oarecum cu consultanta de afaceri?
IP: Oarecum, insa ceea ce conteaza aici este cunoasterea legii din domeniul in care functioneaza compania, si a riscurilor ce pot aparea. De exemplu, juristii nu stiu de multe ori ca toata legislatia UE este transpusa in legislatia noastra. Ei de regula asteapta sa apara Monitorul Oficial, dar cum Parlamentul transpune destul de greu normele UE in legislatia locala, este posibil sa existe unele reglementari pe care ei sa nu le stie, dar sa fie perfect valabile.

DB: Ce face un avocat de compliance odata intrat intr-o companie?
IP: Incercam sa vedem unde exista riscul pentru acea societate si cum poate fi el prevenit in procedurile interne ale companiei, in relatiile cu tertii. Observam care au fost problemele din trecut generatoare de litigii si ce a invatat societatea din acel litigiu.

Contractele cu potential de risc pot fi renegociate

IP:Aratam clientului potentialul de risc si cum poate fi el preintampinat. Cand am un contract cu potential de risc pot sa ma duc cu el la cel cu care l-am semnat si sa incerc sa renegociez, sa preintampin o criza. Atunci cand am ajuns la conflict deja este prea tarziu.

DB: Ce cazuri de compliance ati avut pe dreptul muncii si la ce penalitati s-a ajuns?
IP: Anul trecut ne-am confruntat cu un numar mare de cazuri in care am reprezentat managerul concediat. Un caz interesant a fost cel al unui private banker caruia i s-a promis printr-o scrisoare un procent de 1,5% din profitul adus de la clienti, suma ce nu a fost onorata de banca. Nu se specifica daca era brut sau net. Mai mult, bancherul a fost intre timp demis, desi cu cateva luni in urma primise o scrisoare de la departamentul de HR, prin care i se spunea ca banca este multumita de serviciile sale. Scrisoarea a fost trimisa total hazardat de HR, pentru a ridica moralul angajatilor. Acum clientul a dat banca in judecata pentru a isi recupera drepturile promise.

DB: In ce se stadiu se afla procesul?
IP: Se judeca inca. A existat o incercare a bancii de a inchide conflictul pe cale amiabila, dar suma oferita a fost satisfacatoare. Pentru noi a fost un semnal cat se poate de bun ca acolo este o problema serioasa.

DB: Cat poate plati banca daca veti castiga cazul?
IP: Prin proces se ataca decizia de demitere si, daca aceasta nu a fost bine redactata, adica daca instanta ajunge la concluzia ca decizia n-a fost sustinuta in fapt (adica de situatia economia financiara) si nici in drept (adica nu s-a respectat litera legii), decizia de demitere este anulata. Dupa anulare, partile revin in faza de dinaintea concedierii, ceea ce inseamna ca bancherul redevine angajat. Prin urmare, societatea trebuia sa plateasca retroactiv salariile. Cum litigiile nu dureaza putin, ci intre 7 si 12 luni, se poate ajunge la 12 salarii.
[quote]Juristii nu stiu de multe ori ca toata legislatia UE este transpusa automat in legislatia noastra[/quote]
In cazul bancii despre care am vorbit, suma aferenta procentului ce i-ar fi revenit din profitul clientilor este de circa 85.000 de euro, iar daca mai adaugam si 12 luni de salariu, adica 30.000 de euro, se ajunge la 115.000 de euro.

DB: Unde intervine greseala bancii?
IP: Problema putea fi evitata printr-o pregatire temeinica a concedierii, si prin controlul documentelor. Nu dai o scrisoare de multumire in decembrie unui angajat pe care in martie anul viitor il dai afara. Nu spun ca nu existau motive pentru ca persoana sa fie data afara, ci vreau sa atrag atentia asupra a ce inseamna ca un departament din companie sa genereze aiurea documente si la ce pierderi expune compania.

DB: In rapoartele vanzator-cumparator ce probleme de compliance ati intalnit?
IP: Probleme legate fie de garantia lucrarii, fie a serviciului, fie a produsului. Au fost situatii in care s-au folosit clauze de limitare a raspunderii uneia dintre parti. Contracte care spuneau ca daca se produc anumite incidente trecute in clauze, clientul nu poate solicita daune mai mari decat valoarea contractului. De exemplu, daca duci o pereche de pantaloni la Nufarul, pantalonii costa 240 de lei, iar ceea ce despagubeste spalatoria daca strica bunul este valoarea serviciului, adica cei 9 lei care se platesc pentru curatirea pantalonilor.

Clauzele puse in contract cu copy-paste impiedica recuperarea prejudiciului

IP: Cazul de mai sus poate fi extrapolat la companii mari. Contractezi un serviciu cu un furnizor. Acesta greseste, se intampla prejudiciul, iar ceea ce iti datoreaza el este nu valoarea daunelor, ci cea a servicului prestat, pentru ca asa suna in actul semnat de companie si client, prin acordul partilor. Clauzele prost folosite, si trecute in contract, pe principiul copy-paste, aduc clientul in imposibilitatea de a isi recupera prejudiciul. Desi legea i-ar fi dat posibilitatea de a isi recupera prejudiciul, daca te adresezi instantei, aceasta nu face decat sa constate existenta acordului partilor.

DB: Lasand de-o parte ce s-a intamplat, ce sfaturi ar putea urma cei care semneaza de acum contracte? De exemplu, la ce ar trebui sa fie atenta o persoana care se angajeaza pe o pozitie de top management?
IP: Managerul trebuie sa isi gandeasca exit-ul inca de cand negociaza contractul de munca, sa-si puna problema ca in viitor ar putea interveni necesitatea restructurarii postului si sa discute conditiile exitului, respectiv salarii compensatorii, beneficii, conditii de concediere.

DB: Concedierile colective au devenit un fenomen pe fondul crizei. La ce trebuie sa fie atenti angajatii si angajatorii?
IP: Daca as fi de partea angajatorului, as revizui fiecare dosar al salariatului, pentru a vedea care sunt evaluarile anterioare facute angajatilor si daca schema de lucru imi permite sa mut personal spre alte directii, asa incat sa nu recurg neparat la concedieri. De asemenea, trebuie sa existe pregatirea psihologica a angajatilor.

Ce trebuie sa stie angajatii aflati in pericol de concediere

DB: La ce trebuie sa fie atenti angajatii pe cale de a fi concediati?
IP: Trebuie sa isi stie drepturile, inscrise in Codul Muncii si in contractul colectiv de munca. Sa fie atenti ca, prin plecarea cu acordul partilor, este posibil sa obtina mult mai putin decat printr-o concediere. Prin acordul partilor se primesc eventual banii care mai erau de incasat pentru zilele de concediu neefectuate. Daca sunt concediati, atunci le revin cateva salarii compensatorii si somajul.

DB: Firmele care au intrat deja in insolventa la ce ar trebui sa fie atente?
IP: Firma poate folosi perioada cat se afla in insolventa pentru a isi negocia creantele cu creditorii, chiar daca din start se stie ca va intra in faliment. De exemplu, trebuie sa isi apere brandul. In faliment trebuie sa ai grija ca acesta sa nu ajunga pe mana unui tert. De regula, brandul nu este afectat de criza, deoarece falimentul se produce de multe ori din cauza unui prost management si nu din cauza produsului.

DB:Care sunt domeniile in care compliance-ul este cel mai bine aplicat la noi?
IP:Bankingul, piata capital si asigurari. Sunt domenii foatre bine reglementate. Este insa rezultatul actiunilor autoritatilor de reglementare si nu neaparat al actorilor din piata.

DB: Cum este piata de compliance in afara tarii?
IP: Pe pietele dezvoltate nu exista companie care sa nu aiba departament de compliance. In plus, in Europa de Vest este foarte dezvoltat conceptul de family law, un avocat specializat in mosteniri, divorturi, adoptii, casatorii, raspunderea oricarui tert care a facut un prejudiciu, inclusiv partea de reprezentare pentru salariati.