Daca textul este votat, premierul Lucas Papademos va primi mandat din partea parlamentului sa realizeze reformele de austeritate cerute de partenerii europeni si creditorii Greciei in schimbul unui nou imprumut de 130 miliarde euro, pentru a evita perspectiva unui faliment rapid.
Votul va aduce si un program de schimb de obligatiuni care va reduce datoria Greciei la 120% din PIB pana in 2020 prin intermediul emisiei unor noi titluri, a caror valoare va fi redusa la jumatate.
In fine, deputatii ar trebui sa voteze o schema de recapitalizare a bancilor grecesti care prevede posibilitatea unei nationalizari, daca nu se gasesc mijloacele de recapitalizare in sectorul privat in lunile urmatoare.
Acest pachet de masuri beneficiaza de sprijinul celor doua mari partide de coalitie (socialistii si conservatorii) dar a provocat serioase rumori si fisuri, inclusiv demisia a sase ministri.
Incluzand o reducere de 22% a salariului minim (si de 32% pentru tinerii sub 25 de ani), o liberalizare a pietei muncii, o reforma a pensiilor complementare, dar si reforme in domeniile fiscalitatii si justitiei, noile masuri sunt contestate in strada de sindicate, care denunta un santaj al troicii finantatorilor internationali.
Pentru sindicate, ziua de duminica este un adevarat test social in conditiile in care protestatari din intreaga tara sunt chemati sa vina, incepand cu ora 15,00 GMT, la Atena, pentru a incercui Parlamentul, in momentul votului nocturn al planului de austeritate.
Daca statul renunta la eforturile cerute de creditori si accepta o incetare de plati dezordonata, statul va fi "incapabil sa plateasca salariile, pensiile si sa mentina serviciile de baza precum spitalele si scolile", a avertizat premierul.
Alegerea falimentului arunca tara intr-un "haos economic incontrolabil si o explozie sociala" iar aceasta situatie va aduce "lent sau rapid iesirea noastra din zona euro", a adaugat Papademos.
