IT&C

EXCLUSIV. Unde sunt banii din Timbrul verde? ONG-urile nu spun, statul nu stie

28 ianuarie 2011, ora 00:01, autor(i): Mihai Musatoiu ((la documentare au contribuit Alexandru Goaga si Adrian Negrescu))   | 14 comentarii publicate
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
15-20 mil. euro sunt colectati anual din timbrul verde, iar banii ajung la cateva ONG-uri care, teoretic, trebuie sa faca treaba statului si sa asigure reciclarea "vechiturilor" electronice. In premiera, din interiorul pietei IT&C razbat critici extrem de dure care pun la indoiala nu doar morala sistemului timbrului verde, ci insasi ratiunea sa de a exista. Cititi a doua (si ultima) parte a anchetei exclusive DailyBusiness.ro.
Prima parte a articolului poate fi accesata aici - EXCLUSIV. Acuzatii dure asupra Timbrului verde: "Capusa" de zeci de milioane de euro la nivel national?

Un principiu de baza al timbrului verde este ca el finanteaza reciclarea bunurilor electrice si electronice. Aceasta regula de capatai este contestata insa. Poate fi in Romania reciclarea profitabila chiar si fara banii stransi din timbrul verde?

Reciclarea costa sau aduce bani?



Un principiu in care cred Virgiliu Raducanu, patronul de la Depozitul de Calculatoare, si Dan Antonescu, seful firmei de servicii IT Digitronix, este ca reciclarea nu costa, ci aduce bani. Acest lucru ar face din timbrul verde o taxa imorala, pentru ca aduce niste bani suplimentari unui sistem care este oricum pe profit, in urma valorificarii materiilor prime pretioase din componenta bunurilor reciclate.

"Reciclarea e un business legitim si profitabil, ca reciclarea de masini", spune Dan Antonescu. Paradoxul este ca Ecotic-ul (ONG-ul cu prezenta cea mai vizibila in sistem - n.r.) cere bani pentru reciclare, in timp ce firmele care fac efectiv reciclarea platesc bani ca sa obtina deseurile, spune el.

Raducanu de la Depozitul de Calculatoare sustine ideea. Firma sa incaseaza anual cel putin 40.000 de euro din valorificarea computerelor vechi catre firme de reciclare din strainatate, spune el.

De ce este reciclarea un business profitabil, in opinia lui Raducanu? Explica: "In Romania este convenabil sa blochezi un om sa-ti demonteze computere vechi si sa sorteze materialele care rezulta. Un PC are in jur de 15 kg., pretul mediu este sa zicem de 1 euro pe kilogram, iar un om iti demonteaza 4 PC-uri pe ora. La 8 ore de lucru pe zi, inseamna ca omul acela ti-a produs 480 de euro intr-o zi. In Romania e foarte bine, in Germania insa nu e mare lucru. Tocmai de aceea in Romania reciclarea ar fi profitabila foarte bine si fara timbru verde, in timp ce in alte tari, unde productivitatea este mult mai mare, reciclarea trebuie subventionata".
In Romania, "reciclarea este aur", asa ca, lasand la o parte cele cateva facilitati de reciclare din Romania (de pilda, la Buzau, Constanta sau Tg. Mures - n.r.), exista si filiere bine organizate care transporta deseurile catre strainatate, in opinia lui Raducanu. Insa in afara de acest "aur", sistemul mai genereaza si ceva "maruntis", sub forma timbrului verde, sau, cum il numeste el, "prima privatizare a taxelor din istorie".

Ce se intampla de fapt cu banii? Raducanu nu stie exact, insa, dincolo de numeroasele initiative pro-ecologie anuntate de organizatiile colective, nu se fereste sa faca scenarii: se cumpara containere la pret triplu, se inchiriaza depozite la pret triplu, se dau bani la firme de reciclare sub forma de supra-profit care apoi se imparte. "Si nimanui nu-i pasa. Credeti ca degeaba in Romania se consuma atat de multa bere la PET?", se intreaba, retoric, Raducanu, facand referire la o anumita preferinta sociala pentru inactiune.

De altfel, datele de la Protectia Consumatorului par sa ii dea dreptate in privinta faptului ca sistemul nu a fost pana acum contestat, la modul serios. Niciodata, de la introducerea timbrului verde in 2007, nu s-a inregistrat vreo plangere de la vreun consumator nemultumit sau nelamurit pentru ca i se retin acesti bani. "La aparitia acestui sistem de finantare a procesului de gestiune a DEEE (deseuri electrice, electronice si electrocasnice - n.r.) au existat unele nedumeriri, un numar redus de consumatori s-au adresat telefonic si au primit raspunsurile corespunzatoare", au precizat oficialii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, la solicitarea DailyBusiness.ro.

Nu numai consumatorii par sa fi intrat in sistemul timbrului-verde fara sa analizeze situatia mai in detaliu, ci si o buna parte dintre comercianti. Madalin Durca, de pilda, director de marketing la retailerul PC Garage, spune ca firma sa colecteaza si vireaza mai departe sumele din timbrul verde, la fel ca multe altele. "Nu intervenim in niciun fel in sistem. E ca si cu TVA-ul, il dam mai departe". Intrebat daca a auzit vreodata de eventuale utilizari frauduloase ale banilor din timbrul verde, el spune ca nu si-a pus niciodata problema. "Nu ne-a pasionat subiectul. Dar ne-ati facut curiosi acum, asteptam sa ne anuntati cand apare materialul".

Are dreptul un consumator sa refuze plata timbrului verde in magazin? Reprezentantii ANPC sunt de parere ca nu, "deoarece el insusi (consumatorul - n.r.) este parte in procesul de gestionare a DEEE, contribuind in mod indirect la protejarea mediului inconjurator si, in cadrul unor promotii organizate de producatori, beneficiaza de reduceri de pret daca aduc un produs vechi, de o anumita categorie (aspirator etc.) si cumpara un produs similar de la un comerciant".

Cum se vede situatia dinspre organizatiile private care apara drepturile consumatorilor? Mihai Titichi, responsabilul juridic al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (un ONG diferit de institutia statului cu nume asemanator), admite ca este dificil sa se impuna retailerilor o interdictie de colectare a costurilor legate de reciclare de la consumatori, "deoarece nu exista (si nici nu prea poate exista) un mod de control al formarii preturilor. In aceste conditii, ceea ce ne intereseaza este ca aceste 'taxe' sa reflecte in mod real costurile operatiunilor de reciclare si sa nu constituie un motiv pentru cresterea abuziva a preturilor in scopul obtinerii de profit".

Ce spun organizatiile de reciclare

Suspiciunile din piata sunt primite cu mult calm de catre oficialii ONG-urilor colective de reciclare, care insa nu reusesc sa puncteze prea mult la capitolul transparenta.

Ecotic, cea mai veche organizatie de pe piata si principala tinta a criticilor, nu isi face publice datele financiare. Cu alte cuvinte, piata nu poate sti cu certitudine cati bani incaseaza anual, pe ce cheltuieste, si eventual cati bani raman la final.

Cum justifica Ecotic faptul ca datele financiare raman la secret? "E o piata super-concurentiala", spune Valentin Negoita, presedintele organizatiei. "Nu dam cifre, pentru ca suntem in concurenta cu Rorec si altii de pe piata". Cu alte cuvinte, dezvaluirea acestor informatii ar fi de folos altor organizatii de reciclare, considerate concurente de catre Negoita, desi toata lumea care activeaza in aceasta "piata" apartine, conform statutelor, categoriei non-profit.
Bunuri de folosinta indelungata inseamna aparate foto, TV, electrocasnice mici si mari, IT, telecom, echipamente de birou
Bunuri de folosinta indelungata inseamna aparate foto, TV, electrocasnice mici si mari, IT, telecom, echipamente de birou
Cat valoreaza piata ad-hoc a timbrului verde? Poate "15 milioane de euro, acum, in criza", estimeaza Negoita. In ultimii trei ani, piata de retail IT&C a scazut la jumatate (vezi grafic alaturat), ceea ce face credibila varianta ca si timbrul verde sa fi atras mult mai multi bani in urma cu cativa ani.

In lipsa bilantului financiar, Negoita spune ca "de-abia ne acoperim cheltuielile si ramane doar un plus simbolic". Principala problema pe care o vede in aceasta activitate este ca "oamenii nu vor sa renunte la deseuri", ceea ce necesita numeroase campanii de informare si educare.

O alta organizatie, Ceced, ofera cateva informatii despre structura costurilor intr-o astfel de activitate. "Valoarea materialelor obtinute nu acopera costurile de reciclare", spune Catalin Gurau, director general al Ceced Romania, care reprezinta principalii producatori de electrocasnice. "Alergatul dupa deseuri, marketingul si informarea consuma mai mult de 50% din costuri", spune Gurau. "Placile de PC, da, aduc profit, insa frigiderele sunt la polul opus, reprezinta cea mai scumpa categorie de reciclat", afirma el.

O asociatie de reciclare mai generoasa cu publicarea de cifre este Recolamp, specializata pe reciclarea becurilor si a altor surse de iluminat. Recolamp isi face publice datele financiare si detaliaza structura cheltuielilor. Si in acest caz, insa, apar semne de intrebare din faptul ca reciclatorul are costuri legate de becurile efectiv reciclate, care sunt mult mai putine decat cele noi, vandute, de unde provin veniturile organizatiei (raportul este de 1 la 9, adica la fiecare bec reciclat, care reprezinta un cost pentru asociatie, se pun in vanzare alte 9 becuri noi, adica tot atatea surse de venit).

Conform lui Raul Pop, presedintele Recolamp, asociatia sa recicleaza circa 1 milion de becuri anual, iar costul este de 2 lei / bec, inclusiv cheltuieli de marketing. Cu alte cuvinte, asociatia sa cheltuie anual circa 2 milioane de lei cu reciclarea. Avand in vedere ca anual in Romania se vand in jur de 9 milioane de becuri, dupa cum spune chiar el, iar timbrul verde asociat fiecarui bec este de 0,9 lei, ar rezulta venituri anuale pentru Recolamp de peste 8 milioane de lei.

In concluzie, Recolamp incaseaza din reciclarea efectiva de 4 ori mai multi bani decat cheltuie. Cum se explica diferenta? Aparent, prin costuri aditionale, de exemplu logistice, administrative, care, conform reprezentantilor asociatiei, ridica spectaculos costul de reciclare al unui bec, de la 2 la 8 lei.

In plus, "35% din bani se incaseaza cu intarziere", spune Pop."Iar surplusul de bani se foloseste pentru reciclarea deseurilor istorice si facem si rezerve de bani pentru cand pe piata vor intra LED-urile", acest moment semnificand scaderea brusca a veniturilor Recolamp (LED-urile se ard mult mai greu decat becurile incandescente - n.r.), in timp ce costurile cu reciclarea becurilor aflate in circulatie se vor mentine mari.

15% din veniturile anuale ale Recolamp se constituie in rezerva contabila, care va fi utila in momentul intrarii LED-urilor pe piata, sustine Pop, care precizeaza ca 2010 a fost primul an in care acesti bani au inceput sa fie pusi deoparte. Pe un principiu similar, al celui care castiga suficient ca sa se gandeasca in liniste la ziua de maine, Norvegia a constatat ca produce atat de multi bani din petrol, incat este cazul sa constituie din profit un fond de rezerva pentru atunci cand petrolul se va epuiza; constituit in 1996, fondul a ajuns in primii 6 ani la circa 82 mld. euro, banii fiind alocati unor investitii in strainatate.

Pop mai spune ca, in cazul becurilor, reciclarea nu este profitabila, Recolamp avand un cost mediu de peste 600 de euro pe tona de deseuri predata firmelor germane care fac reciclarea.

Conform raportului financiar pe anul 2009 (date auditate de Deloitte), Recolamp a avut venituri de 6,3 mil. lei si cheltuieli de 7,2 mil. lei, in care intra cheltuieli operationale (transport, depozitare - 1,8 mil. lei), de marketing (3 mil. lei) si administrative (salarii, utilitati, deplasari - 2,5 mil. lei). Astfel, desi calculele hartiei arata ca incaseaza de 4 ori mai multi bani decat cheltuie cu reciclarea, organizatia, conform datelor facute publice, iese in pierdere.

Autoritatile fac lumina? Dimpotriva

Organismul cel mai in masura sa dea detalii despre situatia financiara reala a organizatiilor de reciclare este Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), adica cea care monitorizeaza functionarea organizatiilor care si-au asumat raspunderea pentru reciclare.

De-acum inainte, cand vine vorba de urmarit traseul real al banilor, totul se pierde in ceata exact acolo unde in mod normal ar fi trebuit sa se limpezeasca: in curtea statului roman.

Primul contact cu ANPM aduce si primul paradox. Contactati de catre DailyBusiness.ro in toamna anului 2010, oficialii agentiei statului care urmareste activitatea operatorilor de reciclare au spus ca ei nu stiu nimic despre sumele colectate de ONG-uri din "timbrul verde".

"Noua nu ne raporteaza nimeni sumele colectate, doar cantitatile. Banii sunt problema lor, treaba noastra este sa fim siguri ca isi fac obligatiile de colectare asumate", declara Manuela Udroiu, purtator de cuvant al ANPM. Si atunci, vine intrebarea fireasca: exista cineva din partea statului care sa stie cati bani se colecteaza din timbrul verde? "Eu cred ca nu", vine raspunsul sec.

Un raspuns aparent firesc, avand in vedere ca in legislatie se pomeneste doar de obligatia producatorilor si importatorilor de a finanta pe cont propriu reciclarea, si nu se spune nimic despre recuperarea banilor din buzunarele consumatorului final. Insa este un raspuns greu de inteles, tinand cont ca organizatiile colective se folosesc de numele statului roman si de obligatiile asumate de acesta la nivel european pentru a desfasura activitati in urma carora incaseaza zeci de milioane de euro a caror destinatie ramane deocamdata neelucidata.
Ulterior, dupa cateva saptamani, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) si-a revizuit pozitia, spunand ca datele financiare ajung totusi in posesia cuiva din partea statului, insa nu e vorba despre ei. Dar despre cine? Comisia de licentiere, in care se afla membri din partea Ministerului Mediului, ANPM si Ministerului Economiei, este cea care primeste datele financiare ale organizatiilor colective, "insa datele nu sunt publice", precizeaza Manuela Udroiu, de la ANPM. "La noi (ANPM - n.r.) ajung doar anumite date, de exemplu cele despre cantitatile reciclate". Cu alte cuvinte, aparent agentia nu stie cati bani se colecteaza din timbrul verde. Avand insa in vedere ca in Comisia de licentiere se regasesc si membri ANPM, se impune o intrebare care probabil nu s-ar fi putut concepe niciodata intr-o tara cu administratie transparenta: deci ANPM are si in acelasi timp nu are acces la informatiile complete despre timbrul verde? "Da, exact", vine raspunsul dezarmant al oficialului agentiei de stat.

Pentru a incerca lamurirea unei situatii ce pare desprinsa din romanele lui Kafka, DailyBusiness.ro l-a contactat pe cel care, teoretic, este singurul om din Romania care cunoaste toate amanuntele despre organizatiile de reciclare. Marin Anton, secretar de stat in cadrul Ministerului Mediului si presedinte al Comisiei de licentiere, spune ca nu este la curent cu faptul ca exista suspiciuni in piata cu privire la lipsa de transparenta asupra banilor din timbrul verde.

Mai mult, Anton sustine o data in plus ca organizatiile de reciclare nu raporteaza date financiare catre stat. "Eu n-am vazut (date financiare - n.r.)", declara omul care raspunde de licentierea organizatiilor de reciclare, adaugand ca pana in prezent nu a auzit sa existe reclamatii sau nemultumiri.

Intrebat daca este de acord cu concluzia ca destinatia banilor din timbrul verde ramane neclara, atata timp cat organizatiile nu fac publice datele, iar statul nu confirma primirea rapoartelor respective, Anton a raspuns: "E adevarat". Intrebat ce s-ar putea face pentru a rezolva lipsa de transparenta din sistem, el a spus doar "nu stiu sa va raspund in momentul acesta", nefacand ulterior niciun alt comentariu.

Si totusi, ce se poate face?

Laur Turcanu, director executiv al integratorului IT&C WorldNet, o firma cu implicare marginala in piata (cifra de afaceri de circa 600.000 de euro), isi exprima la randul sau neincrederea in sistemul timbrului verde, dar are si propuneri de rezolvare. Firma sa a colaborat in trecut cu Ecotic, insa a reziliat contractul pentru ca, spune Turcanu, i s-au cerut prea multi bani ca taxa administrativa, in timp ce firma sa contribuia cu sume nesemnificative la sistem, deoarece importa numai ocazional produse purtatoare de timbru verde.

"Ce fac ei cu banii? In afara de vreo doua campanii subtiri, nu am vazut nimic. Nu e clar ce se intampla cu banii".

Si propune si o solutie pentru transparentizare. "In alte tari aceste sume se colecteaza ca parte a taxelor vamale. Banii ar trebui introdusi in taxa vamala sau de import si gestionati de stat", spune el, si da ca exemplu sistemul de finantare a reciclarii anvelopelor. Impozitarea trebuie facuta la sursa, spune Turcanu, altfel se incurajeaza aparitia de sisteme intermediare, la limita legii. "Cred ca timbrul verde e un sistem semi-capusa, pentru ca mai fac cat de cat si o mediatizare, altfel erau, simplu, capusa".
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Reciclatu' a spus:
28/01/2011 09:02
Super articol. Sunt curios daca iese ceva din povestea asta. Un bun exemplu de impozt indirect despre care nu se stie pe ce se cheltuie. Dati un fw catre MFin :-)
 
Gabriela a spus:
28/01/2011 09:21
Spuneti va rog si ca dl Raducanu este suparat pentru ca nu a primit autorizatia pentru o organizatie similara, si anume Natura Verde. Apoi a dat in judecata Ecotic si a pierdut, de aici si supararea.
Mai verificati si cifrele facute de stimabilul Raducanu, sa vedeti cum spala bani din furturi de TVA... Plus ca firma Universum care face parte din grupul lor, administrata de dl. Furnica, da o teapa de 4 mil eur la banca.
Prezentati corect toate personajele implicate, multumesc!
 
"Raducan Antonescu" a spus:
28/01/2011 12:27
Articol interesant in cel mai pur stil romanesc de gazetarie.
Nedocumentat, scris de cineva care nici macar nu a citit cele cateva legi care reglementeaza acest domeniu, bazat doar pe parerea unor indivizi, care nu reprezinta parerea nimanui.
Domnilor Antonescu si Raducan faceti si Dvs. un ONG si colectati milioane de EUR daca sunteti in stare. E simplu in loc de timbru verde de 5RON cum au ceilalti Dvs. faceti un timbru de 3 RON si toti fraierii de imporatatori care acuma platesc varianta mai scumpa se vor duce la Dvs. si veti incasa Dvs. acele milioane de EUR.
In alta ordine de idee sunt si multe alte "taxe private" platite de importatori ca de exemplu cele privind drepturile de autori care se platesc catre tot felul de organizatii private (ONG) si care tot asa se impart intre "autori" fara sa fie extrem de clar ptr. nimeni cum si la cine.
FRATILOR ASTA ESTE LEGISLATIA din EU, ca ne place sau nu, nu are nici o importanta. Doar ptr. CARCOTASII amatori ca cei 2 domni care agita apele.
 
Radu a spus:
28/01/2011 12:32
Doamna Gabriela, o fi adevarat, dar asta nu schimba cu nimic realitatea. Gura pacatosului adevar graieste...nu?

Cine poate sti mai bine decat infractorii ce se petrece in culise si care este modul de actionare in cazul de fatza?
Nu inseamna ca fac vreo acuzatie. Eu de exemplu stiu ca asa se intampla fiindca este foarte logic. Si mai este logic si faptul ca unii trag tzepe la stat in leg. cu TVA.. stiti de ce? Pentru ca si statul trage tzepe poporului.. iar cei care pot sa-i intoarca aceasta bataie de joc, o fac. Macar de-ar lua de la dobitocii care ne conduc din buzunar.. dar tot de la populatie iau la urma urmei. Toti cei care fac asemenea "lucraturi", in frunte cu statul, sunt marii dusmani ai poporului.
Pana acum nimic nou.. oare vor plati vreodata pentru asta? Ma indoiesc, pentru ca totul este o retea de "retele".. politistii sunt informatori pentru interlopi, politicienii sunt informatori pentru cei ce fura..
 
CD a spus:
28/01/2011 12:43
Railor care sunteti voi, de la DB, nu va e rusine sa dati asa in domnul fost coleg???

Bravo, fratilor, jos palaria!

@ Gabriela. Reactie de toata jena, sa ma iertati, ca-nteleg ca-mbucati si dvs. o bucata de cozonac pe la Ecotic sau mai stiu de unde, ca prea le stiti bine si le si spuneti cu foc...
Asta-i invatatura de la mai toti politicienii Romaniei -- da, asa e, noi suntem hoti/escroci samd, da' ailalti sunt si mai rai... ceea ce, pentru mintea incalcita a romanului, ne face pe noi nevinovati.
Adicatelea -- da-te tu mai incolo, sa pot ciordi eu mai bine :-)

@ Reciclatu'. Tu ce crezi, o sa iasa ceva?
 
Pagini: 123
KeyJobs - Job-uri premium
Luni, 13 Iulie 2020, 19:52
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter