Presa a scazut calitativ in ultimii ani (si) pentru ca foarte multi ziaristi de valoare au ales sa isi schimbe meseria, optand pentru relatii publice. Cat de adevarata sau de falsa este aceasta teorie, intr-un interviu cu Crenguta Rosu, una dintre primele jurnaliste din Romania care a "migrat" catre PR, domeniu unde a acumulat peste 20 de ani de experienta.
Valentin Gros: Crezi
ca PR-ul ucide presa, sau ca este una din principalele cauze ale starii
deplorabile a presei de azi, pe care o acuzam toti, jurnalisti si cititori?
Crenguta Rosu: Nu, nu
cred asta in nici un chip. Este si nedrept si ilogic. Inainte de a raspunde si
de ce, este bine sa precizam impreuna motivul acestei intrebari: supararea ta
ca jurnalist fata de migratia masiva a colegilor tai de breasla catre PR,
pentru ca ar fi mai bine platiti decat in presa.
VG: Nu neg aceasta
suparare, poti sa ii spui chiar frustrare. Dar fenomenul exista, dincolo de
perceptiile personale.
CR: Presa a fost
expusa problemelor de cei care au ales sa investeasca doar in birouri si
calculatoare, nu si in oameni. Nu am vazut in Romania serii de cursuri
profesionale, sustinut desfasurate de investitori, pentru ca jurnalistii sa
evolueze profesional, nu am vazut strategii de continut ci doar strategii
comerciale, nu am vazut un sistem de recunoastere pentru profesionistii care,
din talent si munca asidua, au ajuns sa se specializeze. Singuri, fara suport.
"Mai sunt zeci ca voi la usa" – este o sintagma pe care am auzit-o
prima oara din mediul jurnalistic, ca
raspuns la una sau alta dintre solicitarile din redactie. Daca privim presa ca
pe un business, atunci trebuie aplicate toate regulile business-ului, inclusiv
cele privind piata muncii si politicile de resurse umane.
VG: Si in PR lucrurile
stau altfel?
CR: Pentru un om de
PR, este important sa aiba un interlocutor bun, cunoscator al domeniului pe
care il acopera, cu surse si timp de documentare, care intelege subiectele
dincolo de granitele unei stiri. Pentru un astfel de jurnalist, informatia de
calitate este cea importanta, unghiul diferit, subiectul cu date bine
constituite, viziunile pe termen lung si strategiile industriilor nu numai
informatiile de baza care constituie o stire simpla. Pentru aceasta este nevoie
de oameni specializati care sunt sustinuti sa se dezvolte, sa inteleaga
dinamica industriilor pe care le acopera, care stiu cum arata companiile,
domeniul lor si care sunt diferentele de pozitionare, strategie etc. Stiati ca
in ultimii 7-8 ani, aproximativ 90% din informatiile din mass media, pe
majoritatea industriilor, sunt doar stiri? Doar 10% sunt interviuri si cover
story, reportaj sau alte genuri. De 7-8 ani, informatia este tinuta la minimum,
nu de ieri de azi si sigur nu din cauza PR-ului.
Nu PR-ul este criminalul
VG: Da, pentru ca
ziaristii buni se transforma in PR-isti si atunci nu mai are cine sa scrie
interviuri, reportaje sau cover story-uri.
CR: Presa se reinventeaza, asa cum si PR-ul si numeroase alte industrii se
transforma odata cu noile medii de comunicare. Fenomenul nu este romanesc ci
unul global. Si, nici aici nu este PR-ul criminalul. Credeti ca daca stirile
sunt disponibile azi online, la cateva minute dupa ce intamplarea a avut loc,
mai cumpara cineva a doua zi aceeasi stire? Un jurnalist experimentat pe
industrii va sti sa gaseasca unghiul interesant, destept si nu neaparat tabloid
pentru o analiza sau un reportaj relevant si a doua zi. Dar, pentru aceasta ar
trebui sa isi poata permite si timpul pentru dezvoltarea subiectului. Credeti ca Woodward si Bernstein (ziaristii care au dezvaluit scandalul Watergate, cu presedintele american Richard Nixon - n.r.) au fost platiti
doar pentru cele 5-6 texte de prima pagina sau pentru calitatea subiectului si
modul de abordare solid, care a durat luni?
VG: Un fost
"nume" in presa, transferat in PR, ma ruga recent sa trimit un
redactor la un eveniment. "Uite ce face un ziarist consacrat", i-am
spus unui coleg de breasla, iar el mi-a raspuns: "dar stii ce salariu
are?" Si a pronuntat o cifra la care majoritatea jurnalistilor abia
viseaza. Cand cei mai buni ziaristi se duc sa faca PR, cum sa nu scada
calitatea articolelor?
CR: Un jurnalist
vorbeste la telefon pentru a obtine informatii. Nu putem deduce de aici ca
jurnalistul doar asta face, vorbeste la telefon. Este o descriere limitata a
activitatii de relatii publice: sa reduci setul de atributii ale omului de PR
la invitatii telefonice. Experienta de jurnalist ii foloseste "numelui"
pentru a putea concepe subiecte relevante pentru cititorii publicatiilor,
pentru a le sustine cu informatii colectand date din organizatia pentru care
lucreaza, pentru a facilita dialogul cu managerii companiei, pentru a-i pregati pe acestia pentru intalnirile cu
jurnalistii - in sensul ca le explica
regulile unui jurnalist si economiseste timpul acestuia. Dialogul are atunci
loc cu un vorbitor relevant, pregatit cu datele din care se pot face textele
necesare. Pe langa acest lucru, "numele" face o strategie, astfel
incat sa raspunda interesului public si companiei. Identifica informatiile cu potential de stire
pentru angajati, pentru partenerii de afaceri, pentru jurnalisti. Le scrie,
concepe materialele sau dezvolta canalele de comunicare diverse – de la
intranet si newsletter intern, la pregatirea conferintelor, seminariilor etc.
Fostul nume foloseste background-ul de jurnalist dar pentru multe alte
activitati fata de cele vazute: comunicate, interviuri, conferinte, pagini de
FB, Twitter, site-uri etc.
Salarii de 3-4.000 de euro, greu de imaginat pentru un PR-ist
VG: Fostul
"nume" a plecat pentru bani mai multi…
CR: Salariile sunt
rezultatul unei negocieri intre angajator si angajat si trebuie sa fie
sustenabile economic. Aceasta guverneaza raporturile in mass media ca business
ca si in PR. Si jurnalistul, si omul de PR sunt sub contract cu propriii
angajatori. In nici un caz nu din cauza PR-ului nu isi iau jurnalistii
salariile la timp. Mitul multelor zerouri la salariul unui om de PR nu am
informatii sa se aplice in agentii. Este o industrie cu marje mici, iar
presiunile economice de astazi expun si agentiile. Dimpotriva, salariile de
3.000 sau 4.000 de euro, vehiculate in mass media in jurul unor nume de
jurnalisti, sunt greu de imaginat pentru un om de PR.
VG: Si totusi, pe
piata muncii, noi pierdem si voi castigati. Sunt oameni care au muncit sa se perfectioneze in presa si au ajuns la un anumit standard profesional, iar acum pleaca in PR.
CR: Piata muncii este
una libera, optiunea de a merge un alt domeniu apartine individului. Doru
Lionachescu, fost jurnalist la Capital, a plecat din jurnalism in mediul bancar
si este azi unul dintre consultantii recunoscuti, nu este om de PR si este
valabil si pentru altii. Poate ca domeniul PR este mai apropiat ca profesie de
jurnalism, in sensul ca sunt destule abilitati de jurnalist care pot fi
valorificate in PR, dar domeniul nu este
vinovat de migrarea jurnalistilor.
VG: In ritmul asta,
redactia viitorului va avea un singur om, care va prelua cu copy-paste stirile
agentiilor si comunicatele PR-istilor. Proprietarii din mass-media spun ca nu
mai au bani pentru salariile unor ziaristi valorosi, autori de reportaje,
anchete, analize. Ce vom mai citi cand toti vor face PR si nimeni presa?
CR: E o buna intrebare
de adresat proprietarilor, dar si breslei (pentru ca exista organizatii
profesionale). Inteleg enervarea, dar nu as duce tema atat de departe. Din
pacate, ai dreptate cand spui ca jurnalisti valorosi ajung sa nu isi mai
gaseasca locul in redactii. Dar presa va exista; cred in informatia corect si
destept prezentata, in spiritul alert al jurnalistilor nu tocmai indragostiti
de tabloide si titluri sforaitoare, ci cautatori autentici de raspunsuri la
intrebarile noastre, ale fiecarui muritor cititor de presa si interesati de ce
se intampla in jurul nostru. Iubesc jurnalismul (am fost jurnalist si eu, nu
uita), am morbul informatiei si morbul intelegerii subiectelor. Vreau sa stiu
de ce se intampla ce se intampla, ce explicatii ar putea avea fenomenul x sau
y, vreau sa vad date, certitudini, idei filtrate de un cunoscator. Ca mine sunt
multi altii care astazi au, insa, o oferta destul de mare de zvonuri si foarte
mica de date.
Oamenii de PR nu platesc jurnalistii
VG: Apropo de zvonuri, stii ce se
vorbeste in mediile de presa? "Multi PR-isti cer buget de la firma pe care
o promoveaza pretinzand ca trebuie sa plateasca jurnalistii ca sa publice
stirile, ei iau banii si noi le facem jocul". Teorie falsa?
CR: Complet falsa,
complet in afara eticii si jignitoare atat pentru jurnalisti cat si pentru
oamenii de PR. Oamenii de PR NU platesc jurnalistii. Daca sunt companii care
fac asta, acela nu este PR, ci cumparare de influenta, o categorie cuprinsa in
codul penal, dupa stiinta mea. Bugetele de PR includ doar munca omului de PR,
de pozitionare strategica, de cautare si sutinere cu date a argumentelor
companiei in temele de interes public, de colectare a informatiilor relevante
din organizatie, de realizare de materiale, timpul de discutie cu partenerii
diversi - ONG-uri, furnizori de diferite servicii de suport etc. Niciodata nu
se pune problema platirii jurnalistilor intr-un mediu profesional corect. Este
o mare, mare mistificare si minciuna si este degradant pentru ambele parti.
Linia de interes comuna este informatia corecta, relevanta si prompta. Daca
este asa, jurnalistul isi poate face materialul iar omul de PR treaba, aceea ca
punctul de vedere al companiei sa fie explicat si prezentat corect.
VG: Multi bloggeri sunt jumatate ziaristi, jumatate PR-isti, pentru ca promoveaza in
articole interesele companiilor de la care primesc contracte de reclama. Asta
sa fie viitorul presei online? Ce-i drept, si unele ziare din presa scrisa
faceau pe vremuri acelasi lucru.
CR: Bloggerii sunt
persoane fizice care prin talent, imaginatie si un mod captivant de a dialoga
si-au castigat cititori. Daca blogerii vor fi la fel de inspirati in a genera
conversatie, vor fi inca unul din punctele de informatie si opinie pentru
consumatorul de nouati, caruia ii place stilul si abordarea respectivilor
bloggeri. Viitorul presei online se joaca inca, in mod special, pe teritoriul
credibilitatii. Daca un cetatean poate oricand vehicula un zvon, un jurnalist,
chiar si cand da pe surse o informatie, tot verifica mai mult de una. In mod
normal, cele doua zone ar trebui sa se completeze reciproc. Cat despre
advertoriale - ele ar trebui sa fie marcate ca atare oriunde apar: la bloggeri,
la media online sau in print.
VG: Un actor roman a
refuzat sa mai joace intr-o telenovela pentru ca producatorul i-a interzis sa
mai dea interviuri sau declaratii fara aprobare de la departamentul de PR.
Traim o dictatura a PR-ului? Cum sa mai fac articole interesante cand nu mai am
comunicare directa cu cei mai interesanti interlocutori?
CR: Trebuie sa notez
un soi de furie disproportionata la adresa unei industrii care, altfel,
scotoceste dupa interlocutori zi si noapte, pe orice fus orar, la orice ora,
pentru a raspunde in termen solicitarii unui jurnalist.
VG: Furia la adresa
industriei respective exista, indiferent ca vrem sau nu. Iar patania actorului
e unul din evenimentele care o alimenteaza
CR: Nu sunt la curent
cu povestea actorului respectiv. Stiu, insa, ca exista proceduri standard
pentru ca informatiile despre o companie sa poata ajunge in timp la jurnalisti,
fara a perturba insa intalnirile, agenda si obiectivele profesionale ale
interlocutorilor si cu siguranta ca punctul de vedere al companiei este corect
si oportun exprimat. Exista informatii de natura sensibila (strategii, date de
lansare a unor produse, continut tehnic etc) care, dezvaluite prea devreme, pot
da indicii competitiei despre intentiile companiei client. Este cel mai
frecvent motiv de tacere pentru companii. Altfel, au tot interesul sa isi
sustina activitatea prin comunicare cu cei interesati.
VG: Dar de ce se
interpune PR-ul? Eu, ca fan al unui star, vreau sa aflu ce gandeste starul.
CR: Contactul
direct cu interlocutorii este idealul si pentru omul de PR, care incearca sa
navigheze prin programul incarcat cu atributii de serviciu al clientilor lor
solicitati ca interlocutori. Omul de PR este
punctul de contact pentru cei care doresc sa intre intr-un dialog cu
interlocutorul din companii pentru ca acestia au, de obicei, agendele pline,
sunt greu de contactat, nu pot fizic sa raspunda sau nu au mereu toate datele
din companie disponibile la sfert de secunda pentru un raspuns. De aceea, omul
de PR primeste fie solicitarea de interviu si atunci se straduieste sa
armonizeze agendele celor doua parti, fie intrebarile. In primul caz, solicita
informatii despre temele de discutie in sensul pregatirii interlocutorului cu
datele din companie, necesare pentru a sustine un punct de vedere solid. In al
doilea caz, colecteaza datele, concepe niste directii de raspuns care apoi sunt
validate, ajustate si verificate cu interlocutorul solicitat. Le transmite apoi
jurnalistilor, cu toate observatiile persoanei solicitate incluse.
Omul de PR nu minte, nu coafeaza
VG: Inteleg ca fara PR
nu se mai poate comunica.
CR: Insist
asupra faptului ca si pentru omul de PR contactul direct jurnalist –
interlocutor este idealul. Aceste operatiuni
pornesc de la premisa ca interlocutorii au de participat la intalniri, de
condus companiile si departamentele in care lucreaza si in acest mod se
economiseste timp. In acelasi timp, asigura faptul ca cineva - uratul si raul
om de PR - colecteaza datele, simplifica viata clientilor si ii si preseaza
intern sa respecte termenele limita pentru ca jurnalistul sa aiba la dispozitie
toate datele necesare textului pe care doreste sa il scrie. Contactul direct cu
interlocutorii este idealul si pentru omul de PR, care incearca sa navigheze
prin programul incarcat cu atributii de serviciu al clientilor lor solicitati
ca interlocutori.
VG: Noi, ziaristii,
consideram ca presa dezvaluie adevarul, iar PR-ul incearca sa-l "coafeze".
CR: Perceptia este
departe de realitatea curenta. Omul de PR nu minte, nu coafeaza, ci foloseste
toate argumentele valide care sustin pozitia companiei pentru care lucreaza.
Jurnalistul poate utiliza aceste informatii, impreuna cu alte puncte de vedere
sau unghiuri si, in acest fel, cititorul ia o decizie informata. Si jurnalistul
si omul de PR servesc, in final, interesul public: informatia completa si
corecta, cu toate pozitiile potentiale expuse. Omul de PR nu este angajat ca
purtator al adevarului absolut ci al punctelor de vedere ale companiilor fata
de un subiect, o situatie etc. De asemenea, nu cred ca generalizarea este
valida."Noi, ziaristii"- nu este confirmat de activitatea noastra
curenta. Sunt jurnalisti care cred in rolul mistificator al PR-ului si banuiesc
ca au intalnit, din pacate, abordari din afara eticii profesionale. Nu putem
exclude aceasta varianta. Sunt insa jurnalisti, cei experimentati mai ales,
care stiu ca de la omul de PR vor obtine punctele de vedere care sustin pozitia
companiilor pentru care lucreaza.
VG: Cum vezi presa
anului 2020 sau 2022, cand PR-ul va repurta victoria finala asupra presei?
CR: Cautarea activa de
informatii ramane importanta pentru o categorie de public destul de larga, iar
aceasta isi va lua datele din sursele credibile pentru el. Daca presa va folosi
puterea pe care o are in sensul construirii credibilitatii sale, atunci sansele
ca in 2020 sau 2022 sa citim ziare personalizate online (cu optiuni pentru
domenii si subiecte de interes personal) si analize interesante si incitante in
ambele medii impreuna cu opiniile bloggerilor care ne plac, sunt foarte mari. Atunci
atat presa cat si PR-ul vor fi repurtat o victorie comuna in sensul asezarii
unui mediu de informare inteligent, corect, atractiv si divers.
Cine este Crenguta Rosu
Crenguta Rosu are 22 de ani
de experienta in domeniul relatiilor publice. Si-a facut ucenicia in
domeniu in cadrul Biroului de presa al Guvernului, incepand cu 1990, iar in
perioada 1991-1993 a condus biroul.
Pentru doi ani a lucrat ca jurnalist la saptamanalul Tinerama, unde a condus sectia politica si a realizat emisiuni si talk
show-uri la radio-ul cu acelasi nume.
A participat
la strategia si implementarea primelor campanii de informare publica: primul
IPO, programul de training pentru comunicarea financiara a companiilor post
privatizare, proiectele de informare ale Delegatiei Comisiei Europene.
Este de aproape
18 ani partener in cadrul DC communication, una din primele agentii de relatii
publice din Romania, fondata in 1995. In portofoliul companiei figureaza
astazi: Ernst & Young, Romtelecom, Raiffeisen, Teva, Nokia, Western Union,
Dell, Elefant.ro, Benckiser, Libertatea, Delegatia Comisiei Europene.
MEDIA & MARKETING
PR-ul ucide presa? "Nedrept, ilogic, furie disproportionata"
10 octombrie 2012, ora 11:15, autor(i): Valentin Gros | 2 comentarii publicate
Comentariile acestui material
[+] Adauga comentariul tau (2 comentarii publicate)
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
ex: [email protected]
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
Trimite Comentariul
Mihaela Pântea
a spus:
10/10/2012 11:50
Doua idei din interiorul presei, ca om de presa si de comunicare, de circa 20 de ani: 1. presa nu este ucisa de PR, ci se sinucide, in chinuri mari, metaforic vorbind. 2. PR nu poate exista fara presa. Pornind de la cele doua, subiectul poate fi discutat la nesfarsit. Nu teoretic, ci pe realitatea trista si infricosatoare, atat din presa de azi, cat si din PR.
Victor Manza
a spus:
10/10/2012 14:02
itntotdeauna nu e vina noastra, e a celorlalti :) Presa si-a asumat de regula partea din vina, PR-istii vad ca nu. De fapt merg exact pe linia expusa in articol: omul de PR nu este purtator al adevarului absolut ci sustine ceea ce il intereseaza. E vina lor ca ar cam trebui redenumite conferintele de presa in conferinte de bloggeri de exemplu? Ca bugetele de publicitate au scazut pentru ca e mai ieftina o campanie in bloguri care, de fapt sint relevante pentru ca ei mimeaza relevanta prin linkuri intre ei? nuu, cu siguranta nu :) Metaforic vorbind, cum sa recunosti ca esti de vina pentru disparitia pelicanilor cind tu nu ai facut decit sa pescuiesti, si ai facut-o cu profesionalism, in cantitati mari? e vina pelicanului ca nu e la fel de profesionist in a-si cauta hrana :)
Materialele zilei din MEDIA & MARKETING
16 februarie 2022, ora 14:53 in Media & Marketing |
67 vizualizari |
0 comentarii
20 ianuarie 2022, ora 21:09 in |
70 vizualizari |
0 comentarii
06 ianuarie 2022, ora 16:00 in |
45 vizualizari |
0 comentarii
21 decembrie 2021, ora 18:32 in |
69 vizualizari |
0 comentarii
Articole similare
- XTB: Criza semiconductorilor va persista pana in 2024, iar redresarea nu va fi simultana pentru toti producatorii auto
- EY: 10 moduri prin care companiile isi pot reduce costurile cu energia si gazele naturale
- Arctic dublează capacitatea de producție la fabrica din Ulmi, Dâmboviția
- Xella vinde divizia de prefabricate din beton Macon
- ClusterPower inaugurează prima unitate a celui mai mare centru de date construit în România
Ultima ora