MEDIA & MARKETING

Whassup cu tigaia? Un caine de vitrina, fata in fata cu click-jurnalismul

22 aprilie 2013, ora 11:07   | 2 comentarii publicate
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn
Captura Dry Cooker
Captura Dry Cooker
Subiectul CNA-DryCooker, mediatizat pe larg saptamana trecuta, a readus in discutie reclamele mincinoase si agramate. Dincolo de ce poate – si ce nu poate – sa faca o tigaie, povestea pune inca o data lumina pe falsa agenda a CNA si despre cum se face jurnalismul astazi. 

Stirea ca CNA a interzis difuzarea unei reclame la o tigaie a impanzit presa: agentii de presa, ziare, site-uri de specialitate, presa de business, bloguri. Adriana Bahmuteanu, protagonista reclamei, a fost mai citata decat Legea Audiovizualului. Declaratiile ei au generat titluri si stiri. Normele de buna practica in publicitate – prea putin.

Derapajele cu adevarat nocive din emisiunile TV si din reclame, versus amorteala CNA, nu au facut agenda jurnalistilor pe subiectul tigaii. Istoria recenta a aratat ca, atunci cand jurnalistii fac agenda subiectelor cu simt de raspundere, sint chemati in instanta (cazul Petrisor Obae versus Intact).

Mai mult: zilele trecute, tigaia cu pricina a fost mai dezbatuta decat Ordonanta rebate-ului – una dintre cele mai interesante preocupari ale premierului Victor Ponta. 

„True”



Va mai amintiti celebra reclama „Whassup” (True) la Budweiser? Cativa tineri vorbesc monosilabic, fac greseli de gramatica, scot limba. Se stramba si arunca printre dinti o engleza stalcita. Nu aflam nimic despre gustul berii, ingrediente, traditie sau pret.

Reclama a facut inconjurul lumii in 1999-2000. In conditiile in care retelele sociale, reginele oricarui virus pe Internet in prezent, nu existau atunci. Au urmat alte campanii Budweiser create in jurul acelei idei. Brandul a castigat nu numai consumatori, ci si fani.

Limbajul din reclama a devenit fenomen, un element cool de cultura urbana.
Daca reclama ar fi fost facuta in Romania, aproape sigur ca CNA ar fi fost incoltit de solicitari de la telespectatori sa-i interzica difuzarea. Iar CNA ar fi interzis-o, pentru „greseli de exprimare”, ca in cazul tigaii aduse in discutie.

Puii fericiti care „stiu sa spuna povesti”

Dar puii fericiti de la Agricola, ii mai tineti mine? Compania trebuie sa fi avut buget special pentru cumparat/fabricat bloggeri pe perioada campaniei.

„Ieri am gatit un pui fericit”. Asa isi incepea un blogger o reteta cu pui, in septembrie 2010. “Nu am folosit prea multe pentru aromare. Am vrut sa vad ce poveste stie sa-mi spuna puiul fericit. Si stie (...)”, mai scria el.


Ochiul unui profesionist de comunicare ar observa imediat lucratura din spate: fotografiile articolului sunt profesioniste, reclama apare inserata deasupra, articolul vorbeste mai mult despre puiul fericit decat despre trucuri de bucatarie, iar cele 28 de comentarii sunt pozitive, in general laudative la adresa puilor fericiti.

Iata ce spune Codul de Practica in Publicitate: „1.2. Comunicarea trebuie sa nu exploateze credulitatea, lipsa de experienta sau lipsa de cunostinte a consumatorilor”; „1.6 - Comunicarea trebuie sa nu fie mascata sau subliminala.” Acelasi Cod spune ca setul de reguli etice „trebuie respectate in orice forma de comunicare comerciala”.

Whassup, de fapt?

Punand reclamele la Budweiser si la puii fericiti fata in fata cu reclama la tigaia care „ar da energie” si care „parca ar muta muntii din loc”, putem trage doua concluzii. Prima, mai indulgenta, ar fi ca reclamele sunt o conventie (poate doar copiii cred ca marmotele chiar invelesc ciocolata in staniol). A doua, mai dura, ar fi ca multe reclame mint, manipuleaza si se joaca cu mintile oamenilor.

Insa aceasta realitate este atat de veche si de raspandita, incat nici cel mai rigid cod de practica de publicitate din lume nu o mai poate zdruncina.

Regula, nu exceptia

Membrii CNA nu au cum sa nu stie acest lucru. La o singura butonare a telecomenzii, ei pot constata ca „greselile de exprimare” si „nerespectarea dreptului la informare” – cauzele pentru care CNA a interzis spotul cu tigaia – au devenit mai degraba regula, decat exceptie in televiziunile romanesti.

Iata un exemplu recent: in luna martie, pe postul Money Channel, un reporter anunta cod galben de ninsori si avertiza soferii ca drumurile din Moldova s-ar putea inchide din cauza zapezilor. Afara era cald, pasarile ciripeau. Textul din stanga ecranului - „preluare Realitatea” -, scris vertical, abia putea fi observat, din cauza burtierelor tipatoare, care ocupau partea centrala a ecranului si care anuntau cod galben de ninsori. Nu scria nicaieri „arhiva”. Un telespectator cu probleme de vedere – sau absorbit de burtiera tipatoare – ar fi putut fi usor indus in eroare.

CNA, cainele de paza al audiovizualului – rol definit prin lege – se concentreaza pe detalii si omite esentialul. A recunoscut-o un membru CNA, Narcisa Iorga. „Am rezolvat toate problemele din audiovizual si ne-a mai ramas tigaia?” 

Musca si foamea de click-uri

Adevarul e ca CNA nici nu poate fi mai mult decat un caine de vitrina. Membrii acestui for sunt desemnati de partide politice, ale caror interese le reprezinta in dezbateri si decizii. Iar partidele politice finanteaza, direct sau indirect, marile si micile statiile TV.

Membrii CNA se afla, asadar, in mijlocul acestei increngaturi. Ei au aceeasi libertate de miscare precum are o musca prinsa intr-o panza de paianjen. Asa ca deciziile pe care le ia CNA sunt direct proportionale, ca importanta, cu puterea mustii.

Ziaristii, la randul lor, reflecta preocuparile CNA. Efectul de domino se vede limpede. Daca o persoana cunoscuta e implicata – gen Bahmuteanu –, cu atat mai bine pentru publisheri: creste numarul de click-uri. 
 

Ce urmeaza? Ce spune si ce face Bahmuteanu devine lege pentru agenda jurnalistului. Rezultatul? O declaratie a lui Bahmuteanu – „Sa dovedeasca atunci si ca Red Bull iti da aripi” – a fost cea mai citita stire, saptamana trecuta, pe site-ul de specialitate Paginademedia.

Bahmuteanu a starnit mai mult interes decat raportul financiar pe 2012 al trustului Ringier, o executie silita a lui Dinu Patriciu, o analiza a incasarilor din publicitate a televiziunilor sau OG referitoare la scoaterea rebate-ului TV in afara legii.

Marketer-ul tigaii sanctionate de CNA nu poate decat sa se bucure. Tigaia care trebuia pusa la colt e mai vedeta ca niciodata. Fara un CNA dezbinat si click-jurnalism, n-ar fi reusit.

***
Larisa Ghitulescu, autorul analizei, are 15 ani de experienta in jurnalism si comunicare. Este scriitor independent si consultant in comunicare.
 
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Adrian Popescu a spus:
22/04/2013 11:40
Sint prea multe reclame tla televizor . Foarte multe din ele nu informeaza ci manipuleaza pe cei ce privesc in asa fel incit sa devina cumparatori . In general produsele care beneficiaza de reclama sint greu vandabile . Reclama o platim tot noi cei ce cumparam pentru ca toate costurile legate de reclama sint incluse in pretul de raft . Nu intereseaza pe nimeni ce vrea omul de rind , pe toti ii intereseaza ce vrea partidul , ce vrea compania care face reclama , ce vrea o institutie sau alta a statului dar ce vrea omul de rind ( privitorul la tv de exemplu ) nu . Asta e o societate anormala . Sper ca oamenii sa fie din ce in ce mai putin utilizatori de tv , mai putin inghititori de reclama si mai putin cumparatori de produse inutile traiului . Fudulia si prostia se platesc ( si fac din asta profituri uriase unii nemernici ).
 
Carmen N a spus:
22/04/2013 13:25
Mi-e mi-a placut articolul! Bravo !
 
KeyJobs - Job-uri premium
Sambata, 04 Iulie 2020, 01:21
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter