Prima Casa nu dispare, se transforma. Ce efecte va avea prelungirea programului

„Pana acum riscul a fost suportat 100% de stat”, a declarat Boc dupa intalnirea de marti cu bancherii, adaugand ca noua propunere analizata este de impartire a riscurilor intre stat si banci, ceea ce ar insemna si o dublare a beneficiarilor din cadrul programului.

Practic, daca noua propunere intra in vigoare, valoarea unei garantii din forma anterioara a guvernului s-ar transforma in doua garantii mai mici.

Surse din piata bancara au declarat pentru DailyBusiness.ro ca Emil Boc a fost de acord cupropunerea Consiliului Investitorilor Straini din Romania ca programul Prima Casa sa fie continuat prin asumarea a 50% din risc de catre banca creditoare si 50% de catre Guvern.

Potrivit acelorasi surse, in cadrul intalnirii de marti, „partile participante la discutii au agreat ideea de a imparti riscul”. Astfel, conditiile unui viitor acord urmeaza sa fie discutate in cadrul saptamanii viitoare.

Companiile imobiliare estimau un usor recul al pietei daca Prima Casa va disparea, insa in industrie exista si opinii mai transante. Oficialii Apulum 94 apreciaza ca piata va suferi un soc important daca programul nu va fi prelungit, in conditiile in care nivelul tranzactiilor este unul la limita supravietuirii.

„Piata va suferi un soc important daca nu va mai exista Prima Casa, atat ca deruta a proprietarilor legata de pret, cat si ca scadere a apetitului de tranzactionare”, a declarat, in cadrul unui targ imobiliar, Sorin Rosu, directorul Apulum 94.

Pastrarea programului va mentine piata pe linia de plutire, insa eventualele modificari in proiect ar putea sa creeze din nou deruta in randul proprietarilor si clientilor.

„Prima Casa este o gura de oxigen, impinge piata, insa nu reprezinta un program prin care sa se revigoreze cu adevarat piata, pentru ca nu sprijina constructiile noi”, spune Ion Catutoiu, directorul Real Time.

Acesta considera ca unul dintre efectele prelungirii programului, chiar daca sub o alta forma, va fi cresterea usoara a preturilor.

„Va avea un efect psihologic asupra proprietarilor care iarasi vor crede ca piata isi revine si vor trage preturile in sus”, considera Catutoiu. El crede ca bancherii sunt avantajati, deoarece prin Prima Casa, ei isi asigura un oarecare rulaj pe credite imobiliare.

Cresterea preturilor dupa anumite modificari din Prima Casa au fost simtite pe piata veche si in trecut, insa evolutiile pozitive ale valorilor cerute de proprietari au fost corectate aproape imediat, avand in vedere ca nu existau baze reale de crestere a cererii.

Ce probleme ar putea sa apara insa in Prima Casa 4? cresterea costurilor creditelor este o ipoteza vehiculata ca prima reactie la propunerea de modificare , avand in vedere ca bancile isi vor asuma un risc mai mare. Daca se schimba conditiile, vor creste si dobanzile la aceste credite? Momentan, un raspuns nu exista. Boc a spus doar ca in opinia lui, dobanzile nu vor creste substantial, pentru ca ar insemna ca bancile sa-si piarda clientii.

Guvernul a decis, in ianuarie, ca programul Prima Casa sa continue si in acest an, cu acelasi nivel al cuantumului garantiei de stat, in limita unui plafon total de garantii de 200 milioane euro, care ar putea fi suplimentat in luna iulie pentru a doua parte a anului. Acest plafon a fost deja epuizat in proportie de 50%.

Plafonul garantiilor care pot fi emise in 2011, de 200 milioane euro, reprezinta diferenta neutilizata la finele anului 2010 din plafonul de 1,7 miliarde euro alocat programului „Prima Casa” in anii 2009-2010.

Prin a doua etapa a programului „Prima Casa”, lansata la inceputul anului trecut, statul a garantat creditele pentru cumpararea unei locuinte in limita a 60.000 euro, pentru imobile vechi ori deja incepute, si 70.000 euro, pentru locuinte cu lucrari inca neincepute, iar cumparatorii organizati in asociatii au beneficiat de o garantie de cate 75.000 euro, tot pentru case noi.

Creditele prin „Prima Casa” au o rata a dobanzii Euribor (rata solicitata intre principalele banci din zona euro la depozitele pe piata interbancara) la trei luni plus maxim 4% pe an, la credite in euro, respectiv ROBOR (rata dobanzii la imprumuturi pe piata interbancara romaneasca) la 3 luni plus maxim 2,5 puncte procentuale. Marja include si nivelul total al comisioanelor percepute de finantator.