Meseriile de viitor din turismul romanesc

Piata muncii din domeniul HoReCa (hoteluri, restaurante, catering) are mare nevoie de profesionalizare, dar trebuie sa se si pregateasca pentru schimbari structurale importante care vor parea pe termen mediu.

Asociatia PartNet, specializata in dezvoltarea de proiecte cu finantare europeana, a lansat studiul „Instrumente Strategice pentru ocupare in Industria Turismului”. Potrivit studiului, printre ocupatiile care ar putea evolua cel mai mult, in urmatorii ani, in industria touroperatorilor, se numara:

1. account managerul – interfata necesara intre agentii si firme pentru business travel

Peste 67% dintre români își doresc cazări la maximum 300 de lei camera dublă/noapte de Paște. Ce preferă ei între…

Chiar dacă prețurile sunt într-o ușoară creștere față de alți ani, 67.5% dintre români sunt de părere că ar plăti între 150-300 de lei/camera dublă/noapte,…

O aeronavă TAROM va purta numele „Nadia Comăneci”. Sportivii români vor zbura la Jocurile Olimpice de la Paris cu aeronava

O aeronavă TAROM cu numele „Nadia Comăneci” îi va duce pe sportivii români la Jocurile Olimpice de la Paris. Demersul reprezintă o premieră pentru România.

2.programatorul de activitati turistice – emergent in panorama internationala, si ca urmare a efectului de agregare a agentiilor de voiaj si a specializarii necesare in raport cu diferitele tipuri de clienti;

3.insotitorul cultural, adica un ghid care poate avea diferite specializari (cunostinte istorice, artistice, ambientale etc) si abilitati comportamentale si relationale; acesta se gaseste printre profilurile cele mai inovative care permit activarea ofertei turistice de tip istorico-artistic, religios, ambiental, asigurand competentele necesare si medierea culturala.

4. specialisti pe partea de Internet Company; acestia nu au competente doar in tehnologia informatiei, ci si cunostinte specifice in sectorul online.

In zona de cazare si restaurante, printre cele mai „de viitor” meserii se numara:

1. food&beverege manager – din ce in ce mai mult este necesar ca acesta sa posede cunostinte semnificative de administratie

2. somelier – nu numai in restaurantele de clasa medie-inalta, ci si in cadrul activitatilor legate de dezvoltarea propunerii de produse enogastronomice si agroturistice.

In zona serviciilor pentru turism, ca meserii de viitor, in special la nivel de contracte de consultanta, se numara managerii de destinatie, planificatorii de circuite tematice, sau expertii in marketing teritorial.

Cele mai solicitate meserii din domeniul HoReCa, in prezent

1. ghid expert in bunuri istorice si monumentale si ghid ambient

2. insotitor, organizator de itinerarii locale si Interpreti

3. ospatar vorbitor de limbi straine

Firmele medii si mari din domeniu cauta in pricipal receptioneri, iar apoi directori de hotel si directori de servicii restaurant, dar si personal de intretinere a software-ului de turism.

Pe termen scurt, urmatoarele 3 luni, firmele din domeniul turistic cauta in cea mai mare parte personal specializat, personal pentru relatii cu clientii si personal tehnic. De asemenea, in urmatorii 3 ani, companii previzioneaza ca vor avea cea mai mare nevoie de personal specializat si tehnicieni si informaticieni.

In prezent, in organigrama firmelor din domeniu cei mai multi angajati sunt necalificati, peste 35% si doar 30% sunt angajatii specializati.

Consultantii care au efectuat cercetarea au observat ca majoritatea firmelor intervievate a fost fondata in secolul precedent, in special intre anul 1990 si anul 1995 (55%).

Peste 75% din asa-zisele firme istorice, cu peste 15 ani de viata, s-a concentrat in zona hotel mic sau pensiune. In plus, pentru 75% dintre cei intervievati (intreprinzatori si martori privilegiati), viitorul turismului se vede gri, nu sunt intrunite conditiile de a intra pe noi piete, iar introducerea inovarii tehnologice apare putin hotaratoare in acest sens.

Analiza gradului de deschidere catre piete noi, realizata asupra firmelor intervievate, pune in evidenta 4 elemente caracteristice ale industriei turismului local:

-un nivel extrem de scazut de aparare/reactie in fata conjuncturilor economice internationale, mai ales in randul firmelor apartinand segmentului firmelor locale foarte mici;

-un grad slab de internationalizare a activitatii firmelor;

-lipsa de orientare privind marirea dimensiunilor firmei si stabilizarea mainii de lucru, alegeri care ar oferi o aparare sigura in fata conjuncturilor economice nefavorabile;

-o slaba tendinta de a privi dincolo de piata interna.