Altfel spus, Wizz Air si Ryanair ar putea fi principalii beneficiari ai falimentului Malev, avand acum oportunitatea de a ataca piata din Ungaria, in absenta companiei de stat. Prin urmare, care dintre cei doi operatori ar avea sanse sa devina numarul 1 in era post-Malev?
Compania nationala de stat a Ungariei avea o cota de 47% pe piata interna, din punct de vedere al capacitatii de transport. Acum, o mare parte din acest procent ar putea fi absorbit de operatorii low-cost, desi exista riscul ca traficul de pe aeroportul Liszt Ferenc sa scada in contextul in care isi va pierde statutul de punct de tranzit - Malev a incercat sa "lipeasca" aeroportului din Budapesta eticheta de hub international, bazandu-se pe realizarea legaturilor intre est si vest.
Falimentul Malev a lasat totodata alianta aeriana Oneworld fara o veriga importanta. Oneworld (American Airlines, British Airways, Cathay Pacific, Finnair, Iberia Airlines, Japan Airlines, Mexicana, Malev, Qantas, Royal Jordanian) a cazut acum de pe locul 1 in Ungaria pe locul 3 dupa Star Alliance si SkyTeam (din care face parte si Tarom).
O alianta aeriana globala ofera clientilor companiilor aeriene membre acces la o vasta retea ce cuprinde mai multe destinatii, frecvente si conexiuni.
Revenind insa la batalia low-costurilor, rata de penetrare a acestora in Ungaria, si nu ne referim aici doar la Wizz si Ryanair, inainte de falimentul Malev, atingea un nivel relativ modest, de circa 23,6%. In 2005, aceasta rata a fost de 27%, iar in 2010 de 25,2%, potrivit Center for Aviation.
Dupa falimentul Malev, rata de penetrare a low-costurilor a crescut peste noapte la 40%, fapt care incurajeaza planurile de extindere a low-costurilor.
Ryanair a anuntat deja lansarea a 31 de noi rute cu legatura la Budapesta, aproape de nivelul de operare al Malev, desi compania irlandeza opereaza de regula frecvente mult mai reduse. De asemenea, Wizz Air, companie aeriana maghiara, a anuntat ca va investi aproape 100 milioane de dolari pentru extinderea operatiunilor din Budapesta pentru a creste capacitatea de transport cu 60%.
La prima vedere, pare ca Wizz Air se bucura de cea mai buna pozitie in competitia pentru titlul de "principala companie aeriana a Ungariei", avand in vedere ca are sediul in Ungaria si ca actualul CEO, Jozsef Varadi , este fost sef al Malev.
Pana acum, Wizz Air nu a cunoscut o crestere rapida pe piata interna, ceea ce a determinat compania sa isi stabileasca si alte hub-uri in Europa Centrala si de Est, potrivit Center for Aviation. Inainte ca Malev sa dea faliment, Wizz avea o cota de 10% din piata interna, dupa capacitate, si doar trei aeronave A320, stabilite la baza din Budapesta.
Acum operatorul low-cost a anuntat ca va mari flota locala cu inca trei aeronave de acelasi tip.
In prezent, Wizz opereaza 67 de zboruri pe saptamana din Budapesta spre 17 destinatii, iar noul orar de vara va include 155 de zboruri saptamanale catre 33 de destinatii. Insa, cinci din cele sase destinatii noi erau oricum in planul Wizz pentru aceasta vara, doar Bucurestiul fiind adaugat dupa falimentul Malev.
Astfel, Wizz Air va opera initial 4 zboruri saptamanale spre Bucuresti incepand cu 2 martie, ceea ce reprezinta o cincime din capacitatea oferita anterior de Malev pe ruta Budapesta-Bucuresti. De asemenea, operatorul va introduce pe 3 aprilie si ruta Budapesta-Cluj cu o frecventa de 3 zboruri saptamanale.
In Romania, Malev opera 40 de zboruri pe saptamana, iar acum Wizz Air are programate 8 zboruri pe Romania (Bucuresti, Cluj si Targu Mures).
In contextul in care Bucuresti era una dintre principalele destinatii ale Malev pentru escale, si cum ruta este deservita si de compania Tarom (12 curse saptamanale), noile zboruri oferite de Wizz Air ar putea fi suficiente pentru a satisface cererea.
Practic, dupa Paris, Bucurestiul (Aeroportul Henri Coanda) era a doua destinatie pentru Malev (ca si trafic), urmat de Londra (Gatwick Airport) si Danemarca (Copenhagen Airport).
Dezvoltarea celor de la Wizz Air nu poate atinge totusi cote exagerate pentru ca operatorul este destul de mic conform standardele europene, avand o flota de 34 de aeronave A320 (operationale in prezent). Wizz Air opereaza de pe 15 baze aflate in Polonia, Ungaria, Bulgaria, Romania, Ucraina, Cehia, Serbia si Lituania.
Odata cu intrarea in vigoare a orarului de vara, zborurile Wizz Air catre Eindhoven si Bruxelles Charleroi se vor dubla, fiind operate de doua ori pe zi. De asemenea, frecventa zborurilor catre Madrid, Barcelona, Roma, Milano si Malmo se va dubla si vor fi operate cel putin o data pe zi, iar prin adaugarea a trei noi zboruri catre Londra Luton, Wizz Air va tripla serviciile oferite zilnic pe aceasta destinatie.
Compania cu sediul in Ungaria a transportat in ultimele 12 luni circa 11 milioane de pasageri.
Pe de alta parte, Ryanair vrea sa aduca pe aeroportul Liszt Ferenc din Budapesta patru aeronave Boeing 737-800 si sa recruteze 700 de angajati, pentru a sustine 31 de noi rute.
Pentru operatorul aerian irlandez aceasta nu este prima data cand urmeaza sa opereze pe Budapesta, intrucat in urma cu doi ani si-a sistat zborurile spre si dinspre Budapesta, din cauza unor divergente cu autoritatile ce conduceau aeroportul Liszt Ferenc asupra taxelor. La acea vreme Ryanair ar fi vrut sa lanseze 25 de noi rute.
Pentru 2012, Ryanair avea programata initial introducerea a cinci rute noi din Budapesta incepand cu luna martie, insa imediat ce Malev si-a anuntat falimentul, low-costul irlandez a decis sa accelereze planurile de dezvoltare si a anuntat devansarea noilor zboruri pe 17 februarie. In plus, compania si-a dezvaluit intentiile de a adauga inca 26 de rute noi in Budapesta, toate cu termen de lansare pana in iulie.
Ryanair este capabila sa isi accelereze dezvoltarea pe piata ungara pentru ca are 80 de aeronave la sol, "blocate" din cauza scaderii cerererii si a cresterii pretului la combustibil (la inceputul lunii decembrie, CEO-ul Michael O'Leary a anuntat ca va opri la sol 80 de aeronave din cele 300, pe timpul iernii din cauza ca si-a pierdut din profitabilitate pe anumite destinatii).
Totusi, Ryanair va avea pe aeroportul Liszt Ferenc cu un avion in minus fata de competitorul Wizz.
Rutele pe care Ryanair vrea sa le deserveasca prin aeroportul Liszt Ferenc reprezinta jumatate din principalele 10 rute ale Malev, chiar daca unele vor fi operate pe aeroporturile secundare (companiile aeriene de linie opereaza pe aeroporturile principale).
De regula, Ryanair cauta sa se dezvolte rapid atunci cand dezvolta o noua baza, pentru ca are flota (300 de aeronave potrivit Bloomberg) si capacitatile necesare (o retea de circa 44 de baze in 27 de tari, cu 165 de destinatii).
In 2011, operatorul cu sediul la Dublin a transportat peste 76 milioane de pasageri, comparativ cu Wizz care in ultimele 12 luni a transportat 11 milioane de pasageri.
Totusi, nu doar WizzAir si Ryanair isi disputa "suprematia" in Budapesta. Operatorul britanic low-cost easyJet este momentan al doilea low-cost din Ungaria, ca si capacitate. Compania opereaza deja 6 rute spre si din Budapesta - dintre care trei cu Londra si Paris (destinatii principale ale Malev).
Potrivit Center for Aviation, easyJet ar putea sa isi creasca capacitatea pe rutele Budapesta -Paris Orly sau Budaspesta -London Gatwick, respectiv London Luton, fara sa adauge neaparat rute noi.
In prezent, Budapesta este deservita de cinci low-cost-uri: Wizz Air, easyJet, Norwegian Air Shuttle, Germanwings si Jet2, insa se pare ca alti competitori "sunt pe drum" - SmartWings si AirBerlin.
