Alegeri locale parțiale în țară. La Buzău se desfășoară singurul scrutin pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean

Până la ora 14:00 au votat, duminică, la alegerile locale parțiale organizate în județul Buzău pentru alegerea președintelui Consiliului Județean 44.743 de alegători, reprezentând 12,35% din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Până la ora 10:00 au votat, duminică, la alegerile locale parțiale organizate în județul Buzău pentru alegerea președintelui Consiliului Județean, 11.226 de alegători, reprezentând 3,10% din numărul celor înscriși în listele electorale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Pe listele permanente sunt înscriși 362.124 de alegători în județul Buzău, potrivit Autorității Electorale Permanente.

Până la ora 8:00, prezența la urne în Buzău, unde au loc alegeri parțiale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean, a ajuns la 2.784 de votanți, adică 0,77% din totalul alegătorilor înscriși pe liste, potrivit datelor în timp real ale Autorității Electorale Permanente.

În municipiul Buzău au votat 977 de alegători, reprezentând 0,97% din cei înscriși pe listele electorale.

La Buzău se desfășoară singurul scrutin pentru funcția de Președinte al Consiliului Județean

La Buzău, alegerile au loc la nivelul întregului județ și sunt considerate un test politic important pentru capacitatea de mobilizare a partidelor, la scurt timp după încheierea ciclului electoral național.

Postul a rămas vacant după ce Lucian Romașcanu a demisionat pentru a ocupa funcția de membru al Curții Europene de Conturi, începând cu 1 iulie 2025. Romașcanu câștigase alegerile din 2024 cu peste 60% din voturi.

Județul Buzău este considerat un fief tradițional al PSD, formațiune care a deținut majoritatea în Consiliul Județean fără întrerupere din 2004, scriu editorii Știrile Pro TV.

Cine sunt cei opt candidați la alegerile pentru președintele CJ Buzău

Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 a validat opt candidaturi pentru funcția de președinte al CJ Buzău:

1. Aurel Dogaru (SOS România)

– Fost cadru militar, promovează o abordare patriotică și apărarea valorilor tradiționale

2. Dragoș-Eugen Brînzea (Partidul Oamenilor Tineri – POT)

3. Mihai Răzvan Moraru (Alianța PNL-USR)

– Antreprenor, candidatul comun al coaliției PNL-USR

– Promite o administrație cu accent pe transparență și digitalizare

4. Marcel Ciolacu (PSD)

– Fost prim-ministru al României (15 iunie 2023 – 6 mai 2025)

– Originar din județul Buzău, cu experiență în administrația locală

– A ocupat funcții de consilier municipal, consilier județean, viceprimar și prefect interimar

– Candidatura sa este interpretată ca o tentativă de a rămâne relevant în politică după eșecul la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024

Citește mai mult: Marcel Ciolacu a votat la Buzău: Am făcut cel mai mare pas din cariera mea politică. Am venit acasă

5. Ștefăniță-Alin Avrămescu (AUR)

– Deputat de Prahova, născut în județul Buzău

– A activat anterior ca consilier parlamentar și în mai multe ministere

6. Mihai Budescu (Partidul România Mare – PRM)

– Promite implicare, transparență și disponibilitate de colaborare cu comunitatea

7. Gheorghe Gabriel Pană (Acțiunea Conservatoare)

– Fost polițist, propunerea partidului fondat de europarlamentarul Claudiu Târziu

– Își concentrează discursul pe dezvoltare economică și infrastructură modernă

8. Silviu Iordache (Independent)

– Fost prefect al județului Buzău (2021)

– Primul candidat care a depus și validat dosarul de candidatură

– Susținut de filiala PMP Buzău

– Promovează ideea unei administrații locale independente de interese partidiste

Președintele Consiliului Județean este decis într-un singur tur, funcția revenind candidatului care adună cel mai mare număr de voturi. Fiecare candidatură trebuie susținută de cel puțin 4.000 de alegători cu domiciliul în județ.

Orașele unde se desfășoară alegeri pentru funcția de primar

Găești, județul Dâmbovița.

Cea mai disputată competiție urbană are loc la Găești, unde patru candidați validați de Biroul Electoral de Circumscripție concurează pentru funcția de primar:

– Alexandru Iorga (PSD)

– George-Raul Bidică (PNL)

– Ana-Maria Dragotă-Zamfir (AUR)

– George Ghenu (Independent)

Prezența unui candidat independent ar putea fragmenta voturile partidelor tradiționale într-un oraș cu mize economice și sociale importante.

Comunele care își aleg primarii

Alegerile locale parțiale acoperă toate marile regiuni istorice ale României, cu scrutine organizate în 12 unități administrativ-teritoriale.

Moldova

– Comuna Mihai Eminescu (județul Botoșani) – o localitate importantă din zona metropolitană a reședinței de județ

– Comuna Vânători (județul Iași)

– Comuna Valea Ciorii (județul Ialomița)

Muntenia și Dobrogea

– Comuna Lumina (județul Constanța) – cu secțiile de votare 477-483 deja stabilite

– Comuna Dobromir (județul Constanța)

– Comuna Șopot (județul Dolj) – o comunitate care a traversat o perioadă de instabilitate administrativă

Transilvania

– Comuna Remetea (județul Bihor)

– Comuna Cârța (județul Sibiu)

– Comuna Poienile de sub Munte (județul Maramureș) – una dintre cele mai mari comune din județ, cu o populație numeroasă de etnie ucraineană

– Comuna Șieu (județul Maramureș)

Banat

– Comuna Marga (județul Caraș-Severin)

Rezultatele provizorii sunt așteptate în noaptea de duminică spre luni, după închiderea urnelor la ora 21:00, sub supravegherea autorităților electorale și în baza procedurilor menite să asigure transparența votului.

Scrutinul marchează ultimul test electoral al anului 2025 și oferă o nouă măsură a echilibrului politic local după alegerile generale.

Citește și: Bucureștenii își aleg viitorul Primar general. Aproape 1,8 milioane de alegători sunt așteptați la urne