Adriana Macsut: Etica in afaceri: Companii

Despre auditul etic in afaceri

31 martie 2013, ora 21:00 | 409 afisari | in Companii
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn


Responsabilitatea sociala in cadrul firmelor capata tot mai mult contur in contextul aparitiei notiunii compromisului fata de societate. Unul dintre instrumentele utilizate in vederea definirii acestui tip de compromis este auditul etic, un proces de evaluare din sfera culturii organizationale utilizat frecvent in Statele Unite, Anglia sau Germania, dar relativ noua pe teritoriul Romaniei. Auditul etic are functia de a evalua din punct de vedere al conduitei morale comportamentele diferitelor organizatii. In mod specific, se analizeaza paguba sau beneficiul rezultant in urma actiunilor intreprinse, iar din acest punct de vedere, se au in considerare anumite aspecte precum: gestiunea resurselor umane, relatiile care se stabilesc cu alte organizatii, activitatile si relatiile stabilite cu institutiile statului, astfel incat sa se poata detecta erorile care ar determina pierderea credibilitati.

Obiectivele auditului etic constau in reflectarea culturii organizatiilor, subliniind din acest punct de vedere, gradul in care se indeplinesc conditiile necesare pentru ca partenerii care intra in contact cu o organizatie sa poata analiza gradul de incredere oferit de aceasta.

Auditului etic reprezinta mai mult decat auditului financiar intrucat aceasta include planuri, strategii proiecte, politici, proceduri si practici necesare pentru examinarea integritatii si valorile etice, incluzand aspecte precum existenta si aplicarea codurilor de conduita, revizuirea sistemelor, contractelor, programelor, respectarea legislatiei, stabilindu-se apoi daca s-au produs erori in relatiile cu stakeholders (partile interesate).

Pentru ca obiectelele auditul etic sa fie efectiv indeplinit organizatiile trebuie sa-si recunoasca obligatiile morale specifice aparute in urma operatiunilor realizate de-a lungul timpului si sa-si implementeze strategii prin care sa urmareasca:
- o perspectiva multipla care sa includa punctul de vedere al membrilor unei organizatii incadrati intr-un proces determinat pe o perioada lunga de timp;
- compararea performantelor vis a vis de diferite perioade de timp din punctul de vedere al controlatorilor externi neimplicati direct in activitatile organizatiilor;
- publicarea s comunicarea rezultatelor persoanelor care se pot considera implicate (nu direct) in actiunile si activitatile unei organizatii.
In urma acestei analize, este necesar ca rezultatul sa fie un instrument de gestiune pentru a imbuntati atitudinea manageriala vis a vis de celelalte organizatii cu care se intra in contact.
Auditul etic impune mai multe etape, si in acest sens se pot evidentia:
- auditul de conformitate, care pe de o parte analizeaza daca programul de etica urmareste anumite standarde pe care legislatia le impune si, mai ales, daca organizatiile sunt capabile sa se incadreze in cerintele legale;
- auditul culturii organizationale care pe de o parte analizeaza comportamentele organizationale de catre angajati si ceilalti actori din organizatie si analizeaza perceptia prioritatilor si eficientei etice a departamentelor din interiorul unei organizatii;
- auditul sistemului care apreciaza in ce masura sunt principiile etice sunt integrate sistemului organizational si apreciaza liniile directoare in viitorul imediat (Gabriela Tatiana Coroideanu Agheorghiesei, Etica globala a afacerilor ?i responsabilitatea).

Intrebarea care se pune este daca auditului etic presupune recunoasterea valorilor morale specifice pentru a imbunatati calitatea serviciilor din interiorul organizatiilor, astfel incat sa fie considerat mai mult decat un instrument de marketing. In acest sens, se impune responsabililitatea ofiterului de etica si conformitate care trebuie sa aiba in vedere ca imaginea unei organizatii este extrem de importanta mai ales vis a vis in raporturile pe care le are atat cu clienti cat si cu autoritatile statului, iar protejarea imaginii presupune strategii si activit??i prin care sa se identifice riscurile care pun in pericol organizatia.

Firmele nu au un manual specific sau un program specific acestui tip audit, iar atunci se se contureaza de-a lungul timpului prin anumite programe specializate si prin experienta. In acest sens, auditul de conformitate se raporteaza la responsabilitatile asumate in trecut (consecinta unei circumstante specifice) si care se cer urmate in prezent (asigurarea legalitatii unei organizatii si ale departamentelor acesteia) si viitor (atenuarea posibilelor riscuri juridice si economice ale unei organizatii) (Manual para la formacion en medio ambiente, Editura Lex Nova, 2008, Valladolid, p. 644). Asadar este necesar un standard de comparare (Maria Angeles Plaza Mejia, Modelo para la gestion strateica la calidad total, Editura Habermas comunication, 2002, p.269), dat fiind faptul ca indeplinirea standardelor de conformitate presupune procese specifice, reguli. Din acest punct de vedere Dennis Arter lanseaza intrebarea referitoare la modul cum se pot indeplini standardele de conformitate.

Este vorba despre indeplinire sau conformitate? Cu toate ca termenii nu se utilizeaza in mod distinct, un purist ar afirma ... conformitatea este relationata cu ceva tangibil. Un articol este conform daca satisface prin forma, dimensiuni si cerinte specifice. Daca trece de inspectie este in conformitate (Dennis R. Arter, Auditoria de la calidad para mejorar su comportamiento, Editura Diaz de Santos, Madrid, 2004, p. 9) .

In esenta, eficienta auditului de etica de conformitate presupune definirea unor standarde care sa permita evaluarea organizatiilor din perspectiva etica dar si din punctul de vedere al functiilor pentru care aceasta a fost creata. Asadar, exista criteriile necesare pentru ca asa-zisul capital de incredere sa fie in cresteresau sa se mentina la un nivel ridicat vis a vis de perspectiva si punctul de vedere al stakeholders (traducerea din limba engleza a cuvantului stakeholders este grupuri de interes, insa din perspectiva eticii aplicate, mai concret a eticii in afaceri, presupune grupuri interesate sau grupuri tinta implicate direct in activitatile organizatiilor).
Loredana Terec Vlad
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Adriana Macsut
Dr Filosofie
Adriana  Macsut
Doctor in filosofie la Scoala Doctorala de Filosofie (Universitatea Bucuresti) cu teza Doxa in conceptia... vezi profilul »
Categoriile blogului
Arhiva blogului
KeyJobs - Job-uri premium
portal sustinut de adevolution
Marti, 26 Mai 2020, 00:45
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter