In
vremea biblica la fel ca si astazi existau multi oameni fara minimul necesar
pentru viata. Acum la fel ca si atunci, societatea se constituia a fi, in
ansamblul ei, o imensa piata de exploatare pentru cei saraci si neputinciosi.
In Biblie saracia nu constituie un ideal de urmat, ci reprezinta "o situatie pe
care o datoram lipsei de credinta in
Domnul"(Vladimir Peterca, Calea spre oameni, Editura Sapientia, Iasi, 2011, p.
47). Nu trebuie uitat ca patriarhul Abraham si inteleptul Solomon erau omeni
bogati si nu li s-a cerut sa devina saraci.
In
Cartea Proverbelor, un om se roaga lui Dumnezeu sa ii dea cele necesare spre a
avea un trai decent.
"Saracie
sau bogatie nu-mi da ci da-mi sa mananc atata paine cata am nevoie
ca nu cumva
dupa ce ma voi satura sa nu lepad de tie si sa spun: `Cine este Domnul?`
Ca
nu cumva dupa ce voi saraci sa ma apuc de furat si sa iau iau in desert numele Dumnezeului meu! (Proverbe 30,8-9).
Asadar
aici un om ii cere lui Dumnezeu sa il fereasca de saracie si bogatie pentru ca
starea de bogatie sau de saracie ii pun la incercare credinta in Dumnezeu si il
indeamna sa faca fapte imorale.
De
precizat ca in limba ebraica,cuvantul sarac se exprima prin eleyon
soup anaw redat in limba greaca prin ptoxos si in limba latina prin termenul pauper. La
inceptul istoriei biblice saracia se incadra in domeniul social si se impuneau
masuri pentru remedierea flagelului saraciei, dar treptat termenul a inceput sa
dobandeasca o componenta sufleteasca,in sensul ca saracul "devine alesul lui
Dumnezeu, receptiv la harul si binecuvantarea sa"(Vladimir Peterca, op. cit., p. 480). Prin
urmare saracul se afla sub ocrotirea lui Dumnezeu, iar cine il dispretuieste sau loveste atrage mania lui
Dumnezeu.
In
Vechiul Testament, se arata ca dupa stabilirea evreilor pe Pamantul
Fagaduintei, s-au constituit mari latifundiari dar au aparut si saraci, adica acei
fara pamant. S-au impus atunci cateva reguli pentru ajutorarea celor amarati si
care arata ilustreaza principiul solidaritatii:
- "spice de grau si struguri sa lasati in
urma pentru saraci" (Levitic 19, 8-10);
-"salariul lucratorului sa fie platit inainte de caderea serii" (Levitic 19,13);
- in anii sabatici sclavii isi puteau dobandi
libertatea pierduta (Levitic 25, 1-55).
In
Vechiul Testament exista chiar un profet al saracilor, Amos, care reuseste sa
faca o analiza a cauzelor saraciei, o analiza economica valabila si astazi (in
lumea moderna si posmoderna).
"Ei vand pe cel nevinovat pe bani, iar pe el
sarac pe o pereche de incaltaminte
Doresc
sa vada pamantul pe capul celor sarmani si calca in picioare dreptul celor
nenorociti" (Amos 2,6-7).
In
Noul Testament exista notiunea de saracie spirituala. Despre saracia spirituala
se vorbeste in Predica de pe Munte, Magna Charta a fericirii in sens evanghelic (Matei 5-7,
Luca 6,1-36). Nu este uitat principiul
solidaritatii nici in Noul Testament: Apostolul Iacob cere primilor crestini sa
ii ajute pe saraci (Iacob 2,5-9). De
asemenea in Biserica Primara din Ierusalim membrii comunitatii si-au vandut
bunurile si au dat banii apostolilor pentru ca acestia sa ii ajute pe cei
saraci. Isus prin Parabola Bogatului Nesabuit (Luca 12, 15 -21) se pronunta in
mod clar imporiva lacomiei in afaceri: "Luati seama si va feriti de orice lacomie caci viata cuiva nu sta in prinosul ce-l
are din avutiile sale"(Luca 12,15). De fapt actuala criza financiara in care se
zbate intreaga omenire este provocata de setea de imbogatire cu orice pret care
a dus la o criza morala avand la baza eul egoist. In
toate timpurile, cei saraci constituie o prada usoara care poate fi exploatata
pentru imbogatirea oamenilor setosi de avere. Apostolul Iacob este considerat
aparatorul saracilor si arata cat de nedrepata este judecata omeneasca prin
care omul este dispretuit pentru ca este imbracat in haine saracaciose.
"Daca
ar intra in adunarea voastra un om cu inelul de aur, cu haine luxoase si ar
intra si un om sarac cu haine ponosite,iar voi v-ati uita la cel ce poarta
hainele luxoase si i-ati spune:`Luati loc aici`,iar celui sarac i-ati spune:
`Tu stai acolo`sau`Tu stai la picioarele mele`"(Iacob 2,2-3).
Ii
invit pe cititorii sa mediteze la spusele Apostolului Iacob si sa se gandeasca
daca in viata lor nu au judecat oamenii dupa aparente.Concluzia
este data de exortatia Eclesia in Europa, scrisa de Benedict al XVI-lea, in
care se arata ca saracia bantuie lumea si este nevoie de solidaritate in sensul
ca este esential "sa ne decidem pentru caritate" (Eclesia in Europa II) pentru
ca omenirea sa nu se prabuseasca si sa se ajunga chiar la un nou razboi
mondial.
Dr. Adriana Macsut
Adriana Macsut: Etica in afaceri: Companii
Despre saracie in Biblie
16 septembrie 2014, ora 12:45 | 423 afisari | in Companii
Adriana Macsut
Dr Filosofie
Doctor in filosofie la Scoala Doctorala de Filosofie (Universitatea Bucuresti) cu teza Doxa in conceptia... vezi profilul »
Categoriile blogului
- Companii: 54 insemnari
Arhiva blogului
- Aprilie 2015: 1 insemnare
- Martie 2015: 1 insemnare
- Februarie 2015: 1 insemnare
- Ianuarie 2015: 1 insemnare
- Septembrie 2014: 4 insemnari
- August 2014: 1 insemnare
- Iulie 2014: 2 insemnari
- Aprilie 2014: 1 insemnare
- Martie 2014: 2 insemnari
- Februarie 2014: 4 insemnari
- Ianuarie 2014: 1 insemnare
- Decembrie 2013: 1 insemnare
- Noiembrie 2013: 1 insemnare
Felicitari !
Domnul este pastorul meu, nu voi duce lipsa de nimic !