Adriana Macsut: Etica in afaceri: Companii

Etica in societatea contemporana

11 noiembrie 2013, ora 17:30 | 800 afisari | in Companii
Aboneaza-te la: RSS   Trimite prin: LinkedIn

Valentin Gros a pus in discutie ,,falimentul meseriei de jurnalist (Status, facebook, 11 noiembrie 2013). Dezbaterea are ca punct de pornire ideea ca patronii ,,din media sunt cei care dicteaza, chiar marlaneste, modul in care trebuie facuta presa (Petre Craciun, Falimentul meseriei de ziarist in Romania. De ce tac facultatile de Jurnalism?, http://uzp.org.ro/15034/ 11.11.2013 16:28:09). In general jurnalisti crezul jurnalistilor arata ca ei trebuie sa fie caini de paza ai democratiei, adica sa vegheze la respectarea legii si sa incerce sa fie impartiali. Totusi presa este stapanita de patroni cu diferite interese si atunci ,,cei care poarta, inca, titlul de jurnalisti, au devenit veritabili propagandisti de partid, lobby-isti pentru diferite afaceri internationale (vezi cazul RMGC), avocatii unor cauze pe care numai patronii le inteleg (ibidem). In acest caz, ei nu mai sunt jurnalisti ci devin un fel de propagandisti, inrolati in serviciul de PR al celui care ii plateste mai bine.Intrebarea care apare este cum ramane cu etica in presa? Discutia nu este asa de simpla pentru ca nu se poate vorbi de etica in presa fara a sti ce este etica.

Omul (si implicit jurnalistul) manifesta in raportul cu realitatea o necesitate de rationaliza propriul sau comportament si de a asigura un caracter etic al actiunilor sale. Etica provine de la grecescul ethos care inseamna caracter,mod habitual de viata (Francis Peters, Termeni filosofiei grecesti, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993, p. 102),morav (Filosofia de la A la Z, Editura All International, Bucuresti, 1999, p. 166) si cutuma (Dictonar de Filosofie, Editura Politica, Bucuresti, 1978, p. 249). Ethos-ul este, de fapt,,,daimonul omului (Fragmentele presocraticilor, frag. 119), iar pentru Platon este rezultatul obisnuintei (Legile 792e). Aristotel este cel care trateaza problema in acceptia contemporana aratand ethosul este de natura etica si nu intelectuala (adica dianoia, Etica nicomahica, 1139a) si devine deschizator de drumuri intrucat deoarece pana la el nu a mai existat o abordare a eticii in mod sistematic. Cicero traduce prin mores grecescul ethikos (Filosofia de la A la Z, op. cit. p. 346) ajungandu-se in limba romana la termenul de morala
desemnand ,,ansamblu al deprinderilor, sentimentelor si convingerilor, atitudinilor si mentalitatilor, principiilor, normelor si perceptelor, valorilor si idealurilor care privesc raporturile dintre individ si colectivitate (familie, clasa,natiune, societate) si care se manifesta in fapte, actiuni, in modul de comportare (Dictionar de Filosofie, op. cit., p.473.) Morala constituie un ,,ansamblu de reguli de conduita si de valori dintr-o societate sau un grup, de exemplu morala crestina "(Filosofia de la A la Z, op. cit., p. 347). Ca disciplina filosofica reprezinta ,,doctrina rezultata in urma reflexiei rationale, si care indica scopurile pe care omul trebuie sa si le propuna si mijloacele pentru a le indeplini, exemplu morala stoica (ibidem). Etica si morala sunt termeni apropiati.Totusi in general, morala este rezervata ,,unei reflectii asupra principiilor(ibidem), iar etica desemneaza o ,,forma de reflexie aplicata la situatii particulare (ibidem), fiind o forma de intelepciune practica prin care se face ,,apel la ideea de bine, ca un criteriu non-formal evaluare a actiunii (ibidem). Jurnalistul fiind cainele de paza al democratiei este promotor al binelui in societate.

Problematica eticii contemporane este intruchipata de moralitate, divizata in doua mari de sisteme morale:
-sisteme morale autonome formate din ,,doctrine care determina binele sau idealul printr-un ordin dictat omului de o forta exterioara (Mircea Florian, Filosofie generala, Editura Garamod, Bucuresti, 1995, p.166);
-sisteme morale heteronome care arata ca binele ,,se impune prin el insusi, prin forta lui, el nu are nevoie de o autoritate exterioara (ibidem).
Binele rezulta ,,din natura constiintei si vietii omenesti (idem, Philosofia perrenis, Editura Grinta, Cluj Napoca, p.183).
Sistemele morale autonome se impart in trei parti caracterizate prin:
-
naturalism unde binele reprezinta ,,expresia existentei, el decurge din realitatea umana, e concluzia unei tendinte fundamentale a naturii omenesti (ibidem, p. 186);
-moralism care arata ca binele ,,decurge din realitatea dar staa in legatura cu viata omeneasca(ibidem);- -amoralism prin care se arata ca legea morala este bazata ,,pe viata, care e binele suprem, indiferent de bine sau rau (ibidem).
Naturalismul are o natura bivalenta, cuprinzand diviziuni:
-metafizice unde binele este determinat ,,nu prin proprietatile fizice ale omului, ci prin proprietatile sale metafizice eterne, caci omul e dublu in natura sa: o natura sensibila trecatoare si... inteligibila neprieritoare (ibidem) ;
-empirice care se ocupa de ,,o fizica a  moralei (ibidem) si unde binele se rezulta ,,dintr-o tendinta generala a naturii empirice a omului (ibidem).
Diviziunea empirica are doua directii:
- egoismul si aici se inscrie morala egoista care ,,crede ca tendinta reala, profunda, generala a vietii umane este egoismul, placerea mea, utilul (ibidem);
-
altruismul de unde rezulta morala altruista (ibidem).
Aceasta morala egoista determina morala uilitarista (mult vehicultata in lumea contemporana si in care conteaza doar binele propriu): ,,morala placerii sau morala hedonista; iar placerea este supusa unui criteriu intelectual, de pilda cere a fi durabila- deci utilul- vom avea morala uilitarista (ibidem). Jurnalistii care servesc interesele patronului si nu tin cont de etica sunt, asadar, reprezentanti ai egoismului. Ei pornesc doar de la premisa binelui propriu, fara sa fie interesati daca acesti bine al lor loveste in altcineva. Difuzand informatii false ei inseala increderea citorilor. Jurnalistul ar trebui atunci sa fie tributarul unei morale altruiste.

Se contureaza in lumea contemporana o situatie paradoxala: ,,etica este pretutindeni revendicata dar in fiecare sfera a vietii sociale, prolifereaza noi morale, fondate pe imperative inedite ce par sa se sustraga unor repere universale (Sorin Tudor Maxim, Etica in afaceri, curs, Universitatea Stefan Cel Mare, Suceava). In acest context este nevoie de moralitate ca reper si se ajunge ,,la nasterea unei inedite - societatea postmoralista (Gilles Lipovetsky - Amurgul datoriei, Editura Babel, Bucuresti, 1996, p. 21) care reprezinta societatea ,,usurata in adancul ei de predicile maximaliste si care nu acorda credit decat normelor nedureroase ale vietii etice (Sorin Tudor Maxim, op. cit.). Demersul etic al lumii contemporane conturat intr-un context postmoralist al societatii postmoderne, se releva a fi o forma ,,oarecum mai libera mai dezlegata de puterea sau de logica anumitor supozitii (ibidem). Bineinteles ca vine si intrebarea: ,,cum compune un dicurs etic in acest cadru care tine de metafizic (ibidem), iar raspunsul este recurgerea la stravechiul Platon care ,,prin textul cu care incepe cartea a VII-a a dialogului Republica: mitul pesterii releva ca este o ordine a comportamentului oamenilor in spatiul pesterii - altfel spus, in sfera sensibilului si a devenirii - la fel cum exista si o exprimare a intelectului in acest spatiu (Sorin Tudor Maxim, op. cit.). Din invocarea lui Platon rezulta importanta relatiilor inter-umane definite prin raportul eu-celalat. Exista in acest context responsabilitatea fiecaruia in raport cu celalalt fara de care discursul etic si comportamentul moral nu poate fi conceput. Nu poti cere nimic societatii daca tu insuti nu te implici in viata cetatii. Nu poti schimba nmic daca tu nu insuti nu esti chiar schimbarea pe care o vrei in ceilalti.
,,Responsabilitatea fata de Celalalt nu este accidentul care i se intampla subiectului. Eu n-am facut nimic si totusi sunt implicat: persecutat (Emmanuel Levinas, Autrement qu etre ou au-dela de l` essence, Kluver Academie, Nijhoff, 1974, p. 126)
Jurnalistii se impune a fi constienti ca au si ei un raport eu-celalat cu citiorii lor si atunci au responsabilitatea de a rosti adevarul. Desi poate suna patetic, ei au rolul de a se implica in viata cetatii si a milita pentru binele societatii.
Dr Adriana Mihaela Macsut si Drd Stefan Grosu
Comentariile acestui material
 
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
 
 
 
Adriana Macsut
Dr Filosofie
Adriana  Macsut
Doctor in filosofie la Scoala Doctorala de Filosofie (Universitatea Bucuresti) cu teza Doxa in conceptia... vezi profilul »
Categoriile blogului
Arhiva blogului
KeyJobs - Job-uri premium
portal sustinut de adevolution
Vineri, 07 August 2020, 18:39
Alegeti frecventa cu care doriti sa primiti newsletterul:
Adresa dvs. de email:
Abonati-va la newsletter