
Intrebarea care se pune este ce a devenit femeia astazi in asa numita era tehnologica si computationala. In vremea comunista se publicau articole patetice despre femeia sudor, forjor, sculer matriter, lacatus mecanic. Din nefericire modernismul si pormodernismul au adus si consumismul. In mod definitoriu, consumismul se refera la ,,un proces prin care bunurile si serviciile sunt create,Ā produse, folosite si epuizateā (Kuruvilla Pandikattu, āFrom being a citizen to a consumerā, in Chronicle Financial, Nov 26 2012).
A aparut sintagma societatea de consum in care dilema lui Hamlet a fi sau a nu fi a fost Ć®nlocuita cu a consuma sau a nu consuma, iar gradul de dezvoltare al unei tari se mÄsoara prin puterea de cumparare a membrilor componenti (a se vedea Adriana Mihaela Macsut, Consumism Či anticonsumism, Platon Či Prozac, Ć®n Ana-Maria Gajdo, Čtefan Grosu, Adriana Macsut, Ā Dana StÄnciulescu, Ioan Lesenciuc, Ā Virtual Philo Cafe 2013, Editura Rovimed, Ā BacÄu, 2014, p. 231).
Tema femeii ca o marfa de consum promovata de aceasta societate consumista a fost dezbatuta la Consiliului Pontifical al Culturii, desfasurat la Roma in perioada Ā 4 -7 februarie 2015, Ā intitulat Ā Culturile feminine: egalitate si diferenta. In Ā dirscursul de deschidereĀ Cardinalul Gianfranco Ravasi a vorbit in acest sens despre disctatura estetica prin care femeia este condamnata prin reclamele publicitare sa arate ca un top model. El a considerat chirurgia estetica Ā precum burka trupului.
Ā āAceasta expresie este intr-adevar forte si are intrucatva functiunea de a genera o dezbatere. Cateodata, cand se discuta despre trupul femeii, s-ar putea vorbi despre un soi de dictatura estetica, potrivit caruia femeia este conditionata sa se supunÄ unui anumit model ā cel al publicitatii ā ce este, in ultima instanta, un model artificial, ce devine o forma de autoaparare. De aceea a fost folosita aceastÄ expresie care apartine unei scriitoare, expresie ce ar voi sa indice ca, de fapt, chirurgia estetica este o forma de neacceptare a propriei corporalitati. In schimb, este importanta chirurgie estetica de tip reconstructiv, ce are rolul restabilirii armoniei cu propriul corp. Vorbim, asadar, de doua aspecte complet diferite. Referitor la primul tip, facand o analizÄ in cheie simbolica, am putea spune ca acest tip de chirurgie este un indemn adresat femeilor de a nu accepta propriul corp cand, in toamna vietii, ajunge sa fie ridat, chiar daca se conserva fascinatia de odinioara.ā (āCard. Ravasi: multe femei sunt subjugate dictaturii esteticeā, in e-communio.ro, http://www.e-communio.ro/stire2459-card-ravasi-multe-femei-sunt-subjugate-dictaturii-estetice).
Dr. Adriana Macsut