Nu putem sa nu reflectam putin asupra faptului si ratiunilor pentru care statul roman, prin Ministerul de Finante, este prin efectul legii , intotdeauna, primul creditor care isi incaseaza banii in cadrul procedurilor de faliment.
Lucrand in domeniul colectarii debitelor de 14 ani si fiind absolvent al Facultatii de Drept de la Universitatea Bucuresti, nu pot sa nu remarc faptul ca instituirea acestei prioritati pentru statul roman de fapt nu protejeaza interesele comunitatii de afaceri si cetatenilor din Romania, ba chiar am putea spune ca se constituie o frana in calea obtinerii unor performante mai mari in dosarele de faliment.
Am vazut astfel recent in cazul procedurii de faliment derulata in cazul unui fost lant de magazine, cum statul roman, prin faptul ca detinea creanta cu valoarea cea mai mare, a influentat decisiv numirea lichidatorului judiciar, desi alti 70 de creditori, ale caror creante cumulate depaseau cu mult valoarea creantei
Ministerului de Finante, insa care nu aveau putere decizionala in mod individual, ar fi dorit desemnarea unui alt lichidator judiciar, considerat in opinia lor mult mai potrivit.
Sunt apoi situatii in care doar Ministerul de Finante isi recupereaza banii in procedurile de faliment. Insa ce castig exista pentru economia Romaniei, daca la un dosar de faliment cu valoarea totala a creantelor de recuperat de 100.000 ron, statul roman isi recupereaza doar creanta sa de 10.000 ron [atat se poate acoperi din activele falitei] iar alti 20 de creditori nu isi mai recupereaza 90.000 ron ?
Daca din acesti 20 de creditori , inca 5 vor da faliment din cauza sumelor de bani neincasate de la falita, si per ansamblu se pierd la cele 6 firme cam 100 de locuri de munca, vom constata faptul ca statul roman nu va fi in stare ca din cei 10.000 ron incasati sa acopere costurile de suport social ai celor 100 de oameni care si-au pierdut locurile de munca.
Altfel, daca suma se impartea functie si de prioritatile de rang ale creantelor intre Ministerul de Finante si cei 20 de creditori, probabil ca existau sanse ca 100 de locuri de munca sa fie salvate. Comentariile le puteti face si dvs.
Iulian Urban: Recuperare debite: Companii
Cat ne costa falimentele? (3)
14 mai 2008, ora 11:27 | 2.545 afisari | in Companii
Comentariile acestui material
[+] Adauga comentariul tau (1 comentariu publicat)
Numele complet:*
ex: Ion Popescu
Adresa de email:*
ex: [email protected]
Site personal:
ex: http://www.dailybusiness.ro/
Comentariul tau:*
ATENTIE! Camp obligatoriu.
Trimite Comentariul
Adelina Maries
a spus:
29/11/2008 04:01
Din acest punct de vedere, Iulian iti dau dreptate. Nu intamplator banii ajung la stat. Ceucare au stabilit sa fie asa au stiut de ce o fac. Nu cunosc legislatia celorlatetari in materie de faliment dar sunt curioasa de o comparatie. Daca poti sa compari legea falimentului din Romania cu cea din celelate tari comunitare ar fi perfect.
Iulian Urban
Presedintele Asociatiei Asistenta pentru Consumatori
Urban si Asociatii este lider de piata pe segmentul recuperarii debitelor, avand o experienta de peste 14... vezi profilul »
Categoriile blogului
- Companii: 14 insemnari
- Finante-Banci: 9 insemnari
- Burse: 7 insemnari
- Internet/New Media: 5 insemnari
- Real Estate: 8 insemnari
- Media & Advertising: 5 insemnari
- Auto: 4 insemnari
- Turism: 6 insemnari
- Lifestyle: 4 insemnari
- Hardware: 3 insemnari
- Software: 4 insemnari
- Juridic: 12 insemnari
Arhiva blogului
- Ianuarie 2009: 1 insemnare
- Septembrie 2008: 1 insemnare
- August 2008: 1 insemnare
- Mai 2008: 2 insemnari
- Aprilie 2008: 1 insemnare
- Februarie 2008: 1 insemnare
- Ianuarie 2008: 1 insemnare
- Decembrie 2007: 1 insemnare
- Noiembrie 2007: 2 insemnari
- Octombrie 2007: 5 insemnari
Ultimele insemnari
Cele mai citite insemnari
- Aliante puternice intre agentiile de colectare debite si marile firme de avocatura in 2009
- Guerrilla Marketing Tip of the week: Follow-up
- Avarierea intentionata a masinilor de lux - mecanism al fraudei
- Inregistrarea cu rea credinta a unui domeniu web identic cu o marca este un fapt juridic civil ilicit
- Ghid de urmat in gestionarea restantelor